Un „recensământ“ realizat de „România liberă“ indică un total de peste 70 milioane de euro date pe studii de fezabilitate numai pentru proiectele rutiere majore care nu au fost finalizate. Suma este şi mai mare dacă luăm în calcul şi documentele pentru drumuri naţionale sau judeţene. Din această mică parte a banilor irosiți, identificată de noi, se puteau face 20 km de eurostradă la câmpie.
De nouă miniștri ai Transporturilor, începând cu Alexandru Na-zare și terminând cu Sorin Bușe, a fost nevoie pentru ca Master Planul General de Transport al României, valabil până în 2030, să fie aprobat de Guvern. Pe scurt, documentul, adoptat miercuri de Executiv, prevede construcția a 6.796 km de drum, din care 1.512 km de autostradă și 1.836 de drum expres, modernizarea a peste 5.000 km de cale ferată, a 15 aeroporturi și 32 de porturi.
Între timp, cum autoritățile nu aveau câtuși de puțin o viziune asupra modului în care trebuie prioritizată infrastructura țării, fiecare ministru a făcut studii peste studii. Multe proiecte au fost abandonate, iar pentru altele a fost nevoie ca studiile de fezabilitate să fie revizuite, pe alți bani, pentru că valabilitatea lor (de regulă, nu mai mare de trei ani) expirase. „România liberă“ a făcut un „recensământ“ al studiilor pe care s-au dus sute de milioane de euro în ultimii ani, atât în domeniul rutier, cât și în cel feroviar. Dar banii s-au irosit numai pe hârtii, pe teren nu s-a mișcat mai nimic.
Incontestabil, „vedeta“ Master Planului este mult-așteptata autostradă Pitești-Sibiu (116 km), a cărei valoare constructivă este estimată la aproape 1,7 miliarde de euro. De această autostradă se vorbește de mulți ani, s-au făcut studii succesive, dar nimeni n-a turnat măcar un cancioc de ciment.
În 2008, asocierea IPTANA (România) – Scetauroute (Franța) le preda autorităților române studiul de fezabilitate pentru această autostradă. Nota de plată: 2,5 milioane de euro. Cum autostrada a rămas în faza de pro-iect, studiul a expirat, iar anul trecut Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) a comandat un altul, contractul pentru noul document fiind câștigat de asocierea Spea – Tecnic Consul-ting, pentru 6,5 milioane de euro.
Ludovic Orban și Dan Șova, campioni la „fezabilitate“
Fără îndoială, cele mai multe studii de fezabilitate s-au făcut în perioada 2007-2008, când la conducerea Ministerului Transporturilor se afla liberalul Ludovic Orban. În cei doi ani, CNADNR a semnat şase contracte pentru începerea unor proiecte de construcţie a drumurilor expres, pentru care a alocat peste 50 milioane de euro pe studiile de fezabilitate. Este vorba de tronsoanele Sibiu- Făgăraş, Arad-Oradea, Turda-Sebel, Piteşti-Craiova, Petea-Satu Mare-Baia Mare și Brăila-Galaţi. La niciunul dintre aceste proiecte nu au început lucrările, iar studiile au rămas în fișetele companiei de drumuri, pură arhivă.
Între timp, autoritățile au decis ca Sibiu-Făgăraş să se transforme în autostradă și au atribuit un contract de revizuire a studiului de fezabilitate în va-loare de 3,6 milioane de euro (16,3 mi-lioane de lei) asocierii Aecom Ingineria SRL – Consitrans SRL – Search Corporation. Culmea, vechiul studiu, pentru drum expres, făcut în 2007, costase mult mai mult – cinci milioane de euro (16,9 milioane de lei la un curs mediu în 2007 de 3,33 lei/euro)!
Și proiectul podului de peste Dunăre de la Brăila a înghițit ceva bani din bugetul CNADNR. După două studii de fezabilitate, făcute în 2001 și 2003, anul trecut CNADNR a comandat unul nou, în valoare de 5,6 milioane de lei (1,27 milioane de euro). Și acești bani vor fi aruncați pe fereastră, deoarece, potrivit Master Planului, construcția podului ar urma să fie făcută în perioada 2022-2024.
Prolific la capitolul studii de fezabilitate a fost nu numai Ludovic Orban, ci și pesedistul Dan Șova. În mai 2014, CNADNR lansa în cascadă licitații pentru asemenea studii. Era vorba de proiecte de autostrăzi cum ar fi Bucureşti-Alexandria, Alexandria-Craiova, Craiova-Calafat, Braşov-Bacău, Bacău-Paşcani, Focşani-Bacău, Buzău-Focşani, Buzău-Brăila-Galaţi. Toate au fost însă anulate, iar pentru o parte dintre ele s-a decis construirea în regim de drum expres și așa Liviu Dragnea a rămas fără „autostrada Bombonica“, după cum o numea fostul președinte Traian Băsescu. „Primul lucru e că nu dau declarații publice. Al doilea lucru e că nu pot explica lucruri care nu s-au întâmplat după încetarea mandatului meu“, a declarat pentru „România liberă“ Dan Șova, întrebat cum explică faptul că niciunul din studiile de fezabilitate inițiate de el nu s-a materializat. Ludovic Orban nu a putut fi contactat.
Bani irosiți și la calea ferată
Și la calea ferată s-au irosit zeci de milioane de euro pe studii de fezabilitate care apoi au expirat. Campion detașat la banii cheltuiți de CFR este un contract de 21,84 milioane de euro încheiat în 2007 cu un consorțiu condus de italienii de la Italferr pentru modernizarea a cinci secțiuni de cale ferată. Doi ani mai târziu, valoarea contractului a crescut cu 9,3 milioane de euro, deoarece inițial pentru tronsonul Brașov-Simeria se prevăzuse o viteză maximă de circulație a trenurilor de 120 km/oră, și nu 160 km/oră, așa cum solicita Comisia Europeană. În contract erau prinse secțiunile: Braşov-Sighişoara, Sighişoara-Coşlariu, Coşlariu-Simeria, Predeal-Braşov și Craiova-Calafat. În cazul acesteia din urmă, studiul a expirat, iar CFR SA a semnat un contract pentru unul nou, de 1,47 milioane de euro
Anul trecut, CFR SA a obținut de la Comisia Europeană acordul pentru cofinanțarea mai multor studii, printre care Craiova-Calafat, dar și Craiova – Drobeta Turnu Severin – Caransebeş (8,43 milioane de euro).
Calcul. Ce se putea face cu banii
În total, „recensământul“ realizat de „România liberă“ și care este departe de a fi unul exhaustiv indică un total de peste 70 milioane de euro dați pe studii de fezabilitate numai pentru proiectele rutiere. Din această mică parte a banilor irosiți, identificată de noi, se puteau face 20 km de eurostradă la câmpie. Standardele de cost aprobate de Guvern în 2011 prevăd un preț de 3,8 milioane euro/km la șes. În sectorul feroviar, s-au contabilizat peste 40 milioane de euro pe studii, bani din care se puteau moderniza tot vreo 20 km de cale ferată la standarde europene (aceleași standarde de cost prevăd 2,18 milioane de euro/km).
