Organizaţia teroristă câştigă 20 de milioane dolari pe lună ca jucător pe piaţa devizelor şi în special speculând pe creşterea dolarului, potrivit unui raport britanic.
Organizaţia Statul Islamic folosește banii pe care i-a delapidat când a preluat controlul oraşului irakian Mossul (în 2014) pentru a specula pe pieţele monetare internaţionale. Gruparea teroristă câștigă zeci de milioane de dolari jucând la bursă, pe pieţele devizelor, sub nasul directorilor de bănci, experţii estimând că SI obţine până la 20 de milioane dolari lunar canalizând banii furaţi pe pieţele legitime de devize din Orientul Mijlociu.
Jihadiştii obţin profituri enorme din speculaţiile monetare, iar autorităţile financiare plătesc, ignorând sursa banilor, în Irak şi în Iordania, potrivit raportului unui comitet parlamentar britanic asupra extraordinarei implicări a Statului Islamic în „crimele cu guler alb“, care au devenit sursă majoră de venituri, alături de contrabanda de petrol şi extorcarea persoanelor care trăiesc în zone controlate de organizaţia jihadistă.
Detaliile afacerii au fost descrise în cursul audierilor în cadrul unui comitet special creat pentru examinarea rolului Marii Britanii în finanţarea SI. Astfel, a reieșit că şefii finanţelor organizației teroriste speculează pe pieţele bursiere mondiale folosind banii furaţi în 2014 din Banca Centrală din Mossul, când grupul a pus mâna pe 429 milioane dolari și pe un tezaur din lingouri de aur. Dar şi pe pensiile funcţionarilor irakieni care locuiesc în teritoriile controlate de Statul Islamic, vărsate în continuare de guvernul de la Bagdad. Acest tezaur a fost apoi transferat în bănci iordaniene complice şi revin în ţară „spălaţi“, după ce au tranzitat prin pieţe de schimb. Potrivit Les Echos, banii (dolari) pot fi convertiţi în diferite monede din lume. Iar creşterea dolarului asigură Statului Islamic beneficii majore.
Bănci complice
Banii din jafuri și din pensiile „sifonate“ sunt trimişi în bănci iordaniene şi apoi readuşi în sistem prin intermediul Bagdadului, iar „asta permite sistemului să fie exploatat de SI“, arată John Baron, preşedintele subcomitetului care a cerut guvernului britanic – care, la rândul său, a promis că va ajuta la tăierea reţelelor de finanţare a SI – să ia măsuri adecvate. Secretarul de stat britanic pentru Afaceri Externe, Tobias Ellwood, a admis existenţa unor falii în sistemul financiar local, dar a asigurat că au fost depuse eforturi pentru oprirea acestui mecanism. Se ştie de multă vreme că grupul terorist ocoleşte legile şi sistemul financiar internaţional, pentru a face să intre şi să iasă lichidităţi din şi în teritoriile ocupate, folosind „hawala“ – un sistem tradiţional nereglementat de transfer de bani, în cadrul căruia plăţile sunt efectuate de agenţi într-o ţară după ce o sumă similară este prezentată drept garanţie în altă ţară. În decembrie, Banca Centrală din Irak a alcătuit o listă neagră cu 142 de case de schimb valutar din ţară, suspectate, inclusiv de SUA, că acţionează în contul SI, care scoate şi transferă bani spre teritoriile pe care le ocupă.
Coaliţia internaţională împotriva Statului Islamic nu face un mister din dorința de neutralizare a arsenalului financiar al organizaţiei jihadiste. Viitorul obiectiv va fi, fără îndoială, dezmembrarea reţelei de corupţie care afectează sectorul bancar irakian, unde SI plăteşte angajaţi pentru a spăla banii şi a-şi transfera capitalul.
„Banca centrală“ SI
În ianuarie, un raid aerian american a distrus o clădire identificată drept „banca centrală“ a SI din Mossul, un enorm depozit ce conţinea cantităţi uriaşe de bani lichizi. Rapoartele americane au precizat că „mai multe sute de milioane sau câteva miliarde de dolari“ au fost transformate în fum. S-a precizat că loviturile aeriene americane au fost „distrugătoare“ pentru SI, care a redus apoi salariile combatanţilor şi ale funcţionarilor. Raidul a fost precedat de alt atac aerian american asupra unui sit jihadist din acelaşi oraş, unde se aflau depozitate circa 90 milioane dolari.
Intrarea banilor proveniţi din traficul cu petrol reprezintă 40% din totalul veniturilor SI, aceeaşi proporţie provine din impozite, taxe pe transporturi şi din extorcarea de fonduri şi 20% sunt asigurate din traficul cu opere de artă furate din Irak şi Siria, dar şi din diverse donaţii ale investitorilor financiari care susţin cauza jihadistă. Cele mai recente rapoarte britanice dezvăluie că, în ultimele luni, Statul Islamic s-a îmbogăţit şi mai mult speculând direct pe pieţele de schimb ale devizelor. SI mizează pe creşterea dolarului. Ca investitor avizat, organizaţia jihadistă a înţeles că, în cadrul mişcărilor monetare mondiale, dolarul este fără îndoială singura monedă pe care trebuie să mizeze, într-o optică de remuneraţie, anticipând deciziile Fed în materie de ridicare a taxelor.
