În România postrevoluționară au existat miniștri care – după ce și-au dovedit incompetența, au fost autorii unor gafe stupefiante sau au fost anchetați – în loc să plece din viața publică au dobândit, la puțină vreme, alte demnități importante.
În 25 de ani, România a avut 11 premieri, iar numărul miniștrilor a depășit 150. Dintre aceștia, o parte importantă au fost nevoiți să părăsească fotoliul ministerial după ce s-a dovedit că nu aveau pregătirea profesională necesară pentru a conduce un minister, au dat declarații descalificante sau după ce au fost acuzați de diverse fapte penale. Dați afară pe ușa din spate de la Palatul Victoria, cu tinichele de coadă, cu scandal și în huiduielile publicului, ei s-au reîntors fie în Parlament, în administrație, la Cotroceni, iar unii tot în Guvern. Alții au ajuns factori de decizie tocmai în domeniile unde ca miniștri au eșuat. Dan Șova neagă Holocaustul, provocând un scandal internațional, dar devine imediat ministru. La șapte ani după ce a fost forțat să plece din fruntea Ministerului de Externe, Adrian Severin a devenit europarlamentar, iar Varujan Vosganian se refugiază în Senat pentru a nu ajunge în instanță. Rodica Stănoiu sau Gheorghe Dobre, măsele stricate în guvernele Năstase sau Tăriceanu, devin la scurt timp consilieri cu rang înalt. Dat afară de la Educație, plagiatorul Ioan Mang este pus să verifice calitatea învățământului românesc. În acest context, „România liberă“ vă prezintă lista scurtă a miniștrilor care, în ciuda scandalurilor în care au fost implicați, au revenit pe scena publică.
Adrian Severin, de la lista cu spioni, în Parlamentul European
În 1997, Adrian Severin era ministru de Externe. A dat un interviu incendiar în care a susţinut că deţine o listă cu numele unor şefi de partid şi de ziare care lucrează pentru servicii secrete străine. Pentru că nu a probat declarația, Severin a fost nevoit să părăsească Executivul. În pofida acestei pete negre din cv-ul său politic, şi-a continuat cariera devenind eurobservator în Parlamentul European, iar apoi membru al Parlamentului European. Şi aici, Severin a dovedit că se dă greu dus din politică. El a refuzat să demisioneze din respectiva adunare parlamentară chiar și după ce s-a dovedit că a primit bani de la jurnaliștii britanici sub acoperire pentru a susține anumite amendamente.
Călin Popescu Tăriceanu, resuscitat de Ponta
A fost şeful Guvernului timp de patru ani, din 2004 până în 2008. Mandatul său a fost unul presărat de scandaluri. În iulie 2005 a anunţat că demisionează pentru a declanşa alegeri anticipate, dar s-a răzgândit la scurt timp creând instabilitate politică. Un scandal uriaş a fost declanșat de bileţelul roz din care reieșea că Tăriceanu i-a cerut preşedintelui Băsescu să intervină la procurorul general, într-un dosar, în favoarea omului de afaceri Dinu Patriciu. La finalul mandatului său, România era codașa Europei ca nivel de trai și kilometri de autostradă. Intrat într-un con de umbră, este ales în 2012 senator, pentru ca anul trecut să ajungă președintele Senatului și al doilea om în stat. Lucru imposibil fără sprijinul premierului Ponta și al USL, care aveau nevoie ca Tăriceanu să ajute la ruperea PNL.
Rodica Stănoiu: aruncată de Năstase, promovată de Iliescu
Rodica Stănoiu a fost ministru al Justiţiei în mandatul lui Adrian Năstase. De numele Rodicăi Stănoiu se leagă numeroase scandaluri. A fost acuzată că a vândut un teren şi o casă către Petrom la un preț mult supraevaluat. Din stenogramele unor discuții interne ale PSD reieşea că Stănoiu a folosit Justiţia ca instrument politic: cerea urgentarea dosarelor lui Băsescu şi le stopa pe cele ale pesediștilor. Pe fondul criticilor din Occident privind nereformarea Justiţiei, în martie 2004, premierul nu a mai dorit-o în Executiv. Preşedintele de la acea vreme, Ion Iliescu, a decis să o refolosească şi, pe 10 martie 2004, a numit-o consilier prezidențial pentru securitate națională. Deşi 2000-2004 au fost ani negri pentru justiţia din România, Stănoiu a mai obţinut un mandat de senator şi a activat în Comisia pentru combaterea corupţiei. Nu trebuie uitat că Stănoiu a fost colaborator al Securităţii.
Atanasiu a vrut să retragă trupele din Irak
Teodor Atanasiu a dat, în timpul mandatului său de ministru al Apărării, câteva declarații controversate. În iunie 2006, a anunțat că va solicita Consiliului Suprem de Apărare a Țării retragerea trupelor românești din Irak. Ulterior, a precizat că știe de la Direcția de Informații Militare că Adriana Săftoiu oferă presei informații care să-l discrediteze. Plecat din guvern după un conflict cu președintele Băsescu, Atanasiu este și în prezent senator și membru al comisiei pentru controlul SRI.
Gheorghe Dobre – slab pentru Tăriceanu, bun pentru Boc
Un exemplu elocvent că în politică nimic nu se pierde, totul se transformă îl constituie fostul ministru al Transporturilor din Guvenul Tăriceanu, Gheorghe Dobre. El a fost schimbat la mijlocul anului 2006, după ce i s-a reproșat că nu a fost destul de incisiv și nu a reușit să dinamizeze ministerul. Dobre a fost luat de bun de Emil Boc, cel care în 2010 l-a numit în funcţia de secretar general în Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.
Condamnatul Chiuariu, în continuare senator
La 5 aprilie 2007, Tudor Chiuariu a fost numit ministru al Justiției, poziție din care a demisionat în luna decembrie a acelui an, după ce președintele l-a acuzat că apără anumiți oameni aflați în vizorul DNA. Chiuariu a fost urgent revalorificat, fiind numit de Tăriceanu consilier de stat în probleme juridice. Chiuariu a câștigat ulterior două mandate de senator (în 2008 și 2012). Pe 24 ianuarie 2014 a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare în dosarul Poșta Română, dar a refuzat să demisioneze din Senat. În ianuarie 2015, DNA a anunţat că Tudor Chiuariu a fost pus sub control judiciar pentru trafic de influenţă şi spălare de bani, într-un dosar în care ar fi pretins 2,5 milioane euro pentru intervenţii privind retrocedarea ilegală a unor păduri. Chiuariu este și în acest moment senator al României.
Adomniței, dăunător Educației, sănătos în Iași
În octombrie 2008, Cristian Adomniței a pierdut portofoliu de la Educație după un imens scandal. El a fost demis la o săptămână după ce Parlamentul a adoptat majorarea salariilor profesorilor cu 50%, pe care ministrul a susținut-o în ciuda opoziției Guvernului. În timpul mandatului său, au existat proteste ale sindicatelor din învățământ. Demisia sa a venit și după ce ministrul a folosit elicopterul Internelor pentru a ajunge la propria sa nuntă. În pofida acestor greșeli, Adomniței a fost ales deputat și în legislatura 2008-2012, iar din 2012 a devenit președintele Consiliului Județean Iași.
Dan Nica, europarlamentar acuzat de mită
După primul său mandat de ministru (2000-2004), Nica a fost acuzat de către directorul companiei Ericsson România că ar fi primit mită mai multe milioane de euro. În pofida gravității acuzaților făcute în faţă unei curţi de arbitraj din Stockholm, Dan Nica și-a continuat activitatea politică fiind ales de două ori deputat și apoi ministru în primul guvern Ponta. În 2014, Nica este implicat în celebrul dosar Microsoft fiind acuzat de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani. Nica nu a făcut nici un pas înapoi, el fiind în prezent europarlamentar.
Iacob-Ridzi, deputat condamnat la închisoare
Monica Iacob-Ridzi a avut un mandat scurt de ministru al Sportului. Ea a părăsit Guvernul Boc după ce s-a descoperit că a acordat fără licitație 630.000 de euro unor firme de apartament în vederea organizării de manifestări cu ocazia Zilei Tineretului. DNA a declanșat o anchetă în cazul ei, lucru care nu a împiedicat-o să obțină un mandat de deputat între 2008 și 2012. În 2014, Înalta Curte de Casație a condamnat-o pe Ridzi la cinci ani de închisoare cu executare. Nici atunci Ridzi nu s-a retras cu demnitate din viața politică, ea fiind și azi deputat, din partea PP-DD.
Ioan Rus – bun la Drumuri, modest la matematică
Ioan Rus este un excelent exemplu de ministru care prin orice s-ar întâmpla, rămâne în picioare. Rezultatele din mandatele anterioare nu îl recomnadă pentru demnitatea pe care o ocupă azi. În luna august 2012, a demisionat din funcția de ministru al Internelor. Atunci, în contextul referendumului pentru demiterea președintelui Băsescu, ministrul Rus a declarat că în România există 16 milioane de alegători. Copreședinții aliaței USL, aflate la putere, Crin Antonescu și Victor Ponta, dar și Ion Iliescu au considerat că informația este greșită, cifra fiind mult prea mare și au forțat plecarea lui Rus din guvern. După doi ani, Ponta și Iliescu l-au descoperit pe Rus perfect pentru postul de la Transporturi.
Ioan Mang, plagiatorul care evaluează calitatea învăţământului
În ziua în care a fost numit ministru al Educaţiei, „România liberă“ scria în exclusivitate că Ioan Mang a plagiat două articole ştiinţifice. La nici o săptămână de la numire, Mang s-a retras din poziţia de ministru pentru a “restabili adevărul” în urma acuzaţiilor de plagiat. Mang nu avea însă ce să restabilească pentru că, ulterior, trei cercetători independenţi din străinătate au confirmat plagiatul. În tot acest timp, Mang a rămas lup la stână, ocupând poziţia de expert evaluator în cadrul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior şi analizează calitatea programelor universităţilor.
Victor Paul Dobre – demis de Ponta ca ministru, pus deputat
“Vă salut! Domnule ministru, nu vreau să vă stric seara, dar am înţeles că preşedintele şi cu premierul s-au înţeles să demisionez. Asta e viaţa!”, astfel i se adresa ministrul delegat al Administraţiei Victor Paul Dobre lui Ioan Rus la 3 august 2012. Câteva zile mai târziu, Dobre îşi înainta demisia, iar Parchetul a cerut Camerei Deputaților avizul pentru începerea urmăririi penale, existând indicii că acesta ar fi comis abuz în serviciu în legătură cu numărul cetăţenilor cu drept de vot în cazul referendumului. Deşi Dobre fusese demis după o înţelegere între Antonescu şi Ponta, peste numai câteva luni, în decembrie, cei doi lideri au decis să îl răsplătească cu un nou mandat de deputat de Galaţi. Dobre este şi membru în Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale.
Varujan Vosganian, pierderi pentru statul român
Pe 12 decembrie 2006, Vosganian a devenit ministru al Economiei și Comerțului în Executivul condus de Călin Popescu Tăriceanu. În decembrie 2012, redevine ministru al Economiei în al doilea Guvern Ponta. În timpul acestui nou mandat de ministru, Vosganian a trebuit să dea explicații la DIICOT în dosarul gaze ieftine pentru Ioan Niculae. Vosganian a negat acuzațiile, dar anchetatorii au ajuns la concluzia că între 2006 şi 2008, ar fi ajutat firmele omului de afaceri Ioan Niculae să primească gaze la un preţ la care compania de stat furnizoare ar fi ieşit în pierdere. Un moment rușinos în cariera politică a lui Vosganian a avut loc în toamna anului 2013, când Senatul nu a dat aviz favorabil pentru începerea urmării penale în cazul lui Vosganian. După ce le-a mulțumit colegilor săi pentru vot, Vosganian a rămas membru al PNL și parlamentar. În urmă cu o săptămână, DIICOT a cerut din nou aviz pentru urmărirea penală a lui Vosganian.
Liviu Pop a scos castane fierbinți pentru Ponta
Actualul ministru delegat pentru Dialog Social a scris o pagină politică stupefiantă în perioada în care a deținut funcția de ministru interimar al Educației. Atunci, Liviu Pop a desființat Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare în timpul ședinței în care acesta a dezbătut și a decis că teza de doctorat a premierului este un plagiat. Decizia ministrului Pop a fost publicată în Monitorul Oficial în timpul ședinței Consiliului, astfel încât verdictul de plagiat nu a mai avut nici un efect juridic. Fostul profesor de matematică din Vișeul de Sus a fost recompensat după acest moment de tupeu politic, el regăsindu-se și azi în Guvernul Ponta.
Dan Șova la Transporturi, după ce a negat Holocaustul
Ca senator, a declarat că “datele istorice arată că la Iași au fost omorâți 24 de cetățeni români de origine evreiască de soldații din armata germană. Nu au participat soldați români.” În urma acestor afirmații, comunitatea evreiască l-a acuzat că neagă Holocaustul. Drept pedeapsă, a fost trimis de Ponta să se documenteze la Muzeul Holocaustului din Washington. Abia ce ecoul scandalului a început să se stingă, la numai trei luni distanță, Șova a fost numit ministru al Transporturilor, fapt care a stârnit, din nou, indignarea comunității evreiești. Presa internațională a declarat inacceptabilă această numire. Evoluția lui Șova în fruntea Transporturilor a fost la fel de penibilă. A anunțat că până în august 2013 se va semna contractul pentru începerea lucrărilor la Autostrada Comarnic-Brașov, lucru care nu s-a realizat. Aruncat afară din partid, a fost reprimit recent. Dar, în tradiția zugrăvită în textul de mai sus ne așteptăm la alte numiri în funcții înalte pentru Dan Șova.
