„România liberă“ a stat de vorbă cu trei specialiști în antiterorism pentru a afla dacă ţara noastră ar putea fi vizată de astfel de atacuri și cum ar trebui acționat în cazul unui atentat neconvențional, așa cum s-a întâmplat la Nisa sau Berlin, unde s-au folosit camioane.
Comisarul-șef Nicolae Radu a ocupat diverse funcţii în sistemul de siguranţă naţională, precum cel de şef Centru Expertiză Psihologică în cadrul SPP sau director împuternicit la Centrul de Psihosociologie. Este profesor universitar doctor și purtătorul de cuvânt al Academiei de Poliție.
Specialistul crede că “loviturile asupra unei moschei din Zürich, camionul de 25 de tone care a lovit în plin zeci de oameni prezenți într-una din cele mai populare piețe de Crăciun din Berlin, uciderea ambasadorului rus la Ankara, Andrei Karlov, sunt acțiuni ce trebuie să aducă la masa cooperării decidenții politici în vederea inițierii unor măsuri coerente, unitare, precum și o colaborare mai temeinică a serviciilor intelligence. România nu este un stat izolat de pericolul terorismului. Privind doar din perspectiva alianțelor din care țara noastră face parte, imprevizibilitatea celor care își doresc control în Europa sau a celor ce se simt amenințați de obiectivele mai mult sau mai puțin transparente ale acestor alianțe nu face decât să atragă atenția serviciilor noastre de securitate asupra unor posibile acțiuni teroriste”.
Cu toate acestea, precauția și cooperarea sunt necesare.
“Migrația, multitudinea fronturilor deschise pentru controlul de resurse, instabilitatea politică în Orientul Mijlociu, toate acestea nu fac decât să ne atragă atenția că teroriștii pot lovi oriunde și oricum, în pofida acțiunilor operative de cunoaștere inițiate de CIA, MOSSAD sau Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB)”, a explicat comisarul Nicolae Radu.
Acesta susține că e greu de imaginat o acțiune teroristă care ar avea loc la o petrecere în spațiul public sau la o oră de vârf în metroul din București.
“Un redutabil expert israelian în problematica terorismului, Jonathan Fine, atrăgea atenția că «România nu este în vârful listei negre (shitlist) a Statului Islamic sau a Al-Qaeda, dar este într-o poziţie tranzitorie geopolitică, între Turcia, Orient și Europa, și de aceea cred că interesul vostru major trebuie să fie să preveniţi ca România să fie folosită ca o rută de tranzit». Considerând experiența distinsului profesor, cercetător la Institutul Internaţional pentru Combaterea Terorismului (IDC Herzylia, Israel), nu pot să nu mă întreb dacă nu cumva tocmai faptul că România este folosită ca rută de tranzit a fă- cut ca organizațiile teroriste să nu acționeze pe teritoriul țării noastre, interesul acestora fiind și acela de a-și păstra libere posibilitățile de mișcare?!”, explică profesorul Nicolae Radu.
Securitatea autorităţilor nu e suficientă Tănase Tiberiu este colonel (în rezervă) în cadrul Serviciului Român de Informații, formator și manager de securitate, cu activități de cercetare desfășurate și la Institutul Național de Studii de Intelligence, Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul“.
El crede că România are capacitatea de a răspunde activ la orice tentative de atac terorist, dar latura preventivă este esențială. Iar acest aspect se realizează prin Sistemul Naţional de Prevenire și Combatere a Terorismului (SNPCT) – autoritatea desemnată fiind SRI. Colonelul Tiberiu Tănase a explicat pentru RL cine trebuie să intervină în cazul unui atac terorist.
“Intervenția în forță în cazul în care se derulează un atac se face de către Brigada Antiteroristă. Situațiile de criză care apar sunt gestionate de Centrul Naţional de Acţiune Antiteroristă. Avem o autoritate națională în domeniu, SRI, și Sistemul Naţional de Prevenire și Combatere a Terorismului (SNPCT), care cuprinde Departamentul dedicat culegerii de informaţii, Brigada Antiteroristă și Centrul de Coordonare Operativă Antiteroristă, care se constituie în interfaţă a SRI cu instituţiile și autorităţile naţionale ce fac parte din SNPCT. În situaţie de criză teroristă, aceasta asigură, logistic și operaţional, funcţionarea Centrului Naţional de Acţiune Antiteroristă – o structură activată adhoc pentru soluţionarea situaţiei de criză teroristă”.
Colonelul Tănase Tiberiu atrage atenția că “nu există niciun centru sau institut pentru amenințările și agresiunile teroriste, ca atare colaborarea cu alte instituții din afara țării este destul de redusă față de importanța acestei probleme. Din punct de vedere legislativ, există o strategie antiteroristă din 2001 și o lege de combatere a terorismului din 2004, dar și încă multe alte legi neadoptate din 2007, cu referire la un pachet de legi privind securitatea națională nepromovat nici acum”, ne-a explicat colonelul în rezervă care crede că este mare nevoie ca oamenii să dobândească o educație și o cultură de securitate în care riscurile să fie cunoscute foarte bine.
“Crima organizată și terorismul trebuie cunoscute pentru a ne putea autoproteja. Numai protecția autorităților este insuficientă pentru orice stat, oricât de dezvoltat ar fi el”, susține colonelul Tănase Tiberiu.
Rolul SRI și al CSAT
Alba Popescu, doctor în domeniul Informaţii și Securitate Naţională, crede că “securitatea României ar putea fi ameninţată doar dacă echilibrul strategic din bazinul Mării Negre ar fi afectat prin creșterea ostilităţii dintre cele două puteri regionale, Federaţia Rusă și Turcia, în contextul asasinării ambasadorului rus la Ankara. O chestiune pe care o exclud în totalitate, ca urmare a intereselor strategice bilaterale, dezvoltate pe multiple paliere”.
Modul de intervenţie în cazul nefericit al unui atentat terorist în România stipulează mai mulţi pași, explicaţi de specialistul în securitate:
“Intervenţia autorităţilor în situaţii de criză teroristă este normată de prevederile Legii 535/2004, actualizată în 2016, privind prevenirea și combaterea terorismului. În articolul 12 al acestei legi se menţionează că, în cazul unui atac terorist, Serviciul Român de Informaţii, prin unitatea specializată, execută intervenţia contrateroristă, independent sau în cooperare cu alte forţe abilitate, pe întregul teritoriu al ţării, asupra obiectivelor atacate sau ocupate de teroriști, în scopul capturării ori anihilării acestora, eliberării ostaticilor și al restabilirii ordinii legale. Intervenţia contrateroristă se execută cu aprobarea CSAT”, explică specialistul.
Intervenţia antiteroristă se realizează în condiţiile metodologiei aprobate de conducerea Serviciului Român de Informaţii. La solicitarea SRI, pot fi angrenate forţe cu misiuni specifice din Ministerul Administraţiei și Internelor, Ministerul Apărării Naţionale și Serviciul de Protecţie și Pază, precum și din alte structuri din sistemul securităţii și apărării naţionale.
2016 – Cele mai grave atentate teroriste
10 decembrie 2016 – Turcia: Un dublu atentat cu bombă, la Istanbul, s-a soldat cu cel puţin 29 de morţi, majoritatea poliţiști, și 166 de răniţi.
22 iulie 2016 – Germania: Un atac armat care a avut loc la München, în Germania, s-a soldat cu moartea a cel puţin nouă persoane și cu rănirea altor 21 de persoane, dintre care trei în stare foarte gravă.
14 iulie 2016 – Franţa: Un tunisian de 31 de ani, aflat la volanul unui camion, a lovit în mulţimea adunată la Nisa pentru focurile de artificii de pe Promenada Englezilor, cu ocazia Zilei Naţionale a Franţei: 86 de morţi.
28 iunie 2016 – Turcia: Trei atacatori sinucigași au atacat zona de sosiri a aeroportului internaţional Atatürk din Istanbul. 47 de persoane au murit și alte 239 au fost rănite.
22 martie 2016 – Belgia: 35 persoane au murit și peste 300 au fost rănite în atentatele teroriste care au avut loc la Bruxelles, pe aeroportul internaţional Zaventem și în staţia de metrou Malbeek.
2017 – An politic decisiv
“Pe termen mediu, lucrurile se schimbă radical întrucât toate cele trei evenimente (de la Berlin, Ankara și Zürich) alimentează curentul eurosceptic, anti-migraţionist, anti-Islam, tot mai evident în statele europene. Este posibil ca partidul cancelarului Merkel să deconteze electoral atentatul de la Berlin, precum și celelalte violenţe produse de refugiaţi pe teritoriul Germaniei și nu numai. Dovadă stă intenţia de vot de aproape 20% a partidelor anti-migraţie Alianţa pentru Germania și Pegida după atentatele de la Bataclan și Nisa din Franţa sau după seria de violuri din noaptea Anului Nou 2016 din Köln”, arată pentru RL, Alba Popescu, doctor în domeniul Informaţii și Securitate Naţională.
În contextul în care, în cursul anului 2017, atât în Germania, cât și în Franţa vor avea loc alegeri legislative, care, în cazul Franţei vor fi însoţite și de alegeri prezidenţiale, o victorie a forţelor eurosceptice în principalele state fondatoare ale UE ar putea avea efecte considerabile asupra coeziunii și viitorului Uniunii.
„În această situaţie, evident, securitatea României ar putea fi afectată prin reconfigurările geopolitice europene. Totodată, pe termen mediu și lung, cele două incidente care au marcat negativ relaţiile ruso-turce, doborârea avionului de vânătoare rusesc și asasinarea ambasadorului rus, vor cântări greu în balanţa diplomatică dintre cele două state. Rusia va utiliza aceste două nefericite evenimente ori de câte ori va avea ceva de negociat sau impus Turciei, iar Turcia președintelui Erdogan va căuta să menajeze sensibilităţile Rusiei în bazinul Mării Negre, Siria, bazinul levantin al Mediteranei, Asia Centrală. Prin urmare, în acest context, vom asista la o aliniere a Turciei în «spatele» Rusiei, însoţită de o islamizare accelerată, ca urmare a măsurilor punitive pe care regimul de la Ankara le va exercita asupra opozanţilor politici și, mai ales, asupra kurzilor. Această apropiere ruso-turcă în coordonatele trasate de Moscova va transforma Marea Neagră într-un lac rusesc, situaţie care va influenţa echilibrul strategic la frontiera de sud-est a NATO, o zonă din care face parte și România”, a susţinut pentru RL, Alba Popescu, doctor în domeniul Informaţii și Securitate Naţională.
