Dan Voiculescu riscă o pedeapsă mai mare de 5 ani închisoare în dosarul “Privatizarea ICA – prejudiciu 60 de milioane euro”, cât a primit la Tribunalul București , deoarece, după declanșarea urmăririi penale în acest dosar, a gajat bunurile societății la o bancă pentru un împrumut total de 46 de milioane de euro, folosit pentru finanțarea ANTENA. Prin această mișcare, Voiculescu a ascuns și înstrăinat bunurile care făceau obiectul unei anchete penale.
Dirijarea banilor către o altă firmă în plină anchetă penală reprezintă forma agravantă a spălării de bani și a fost relatată, luni, de către co-inculpatul Sorin Pantiș, care l-a indicat pe Voiculescu drept autor.
Ca urmare a declarației lui Pantiș, fost director al GRIVCO, procurorul de ședință a cerut ieri schimbarea încadrării juridice din textul blând al spălării banilor, care prevede “dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni”, în textul care poate atrage pedeapsa maximă de 12 ani: “ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni”.
Spălarea de bani este pedepsită cu închisoare de la 3 la 12 ani, iar agravanta atrage după sine pedeapsa mai mare, spun specialiștii. De altfel, procurorul de ședință al DNA a cerut pentru Voiculescu mărirea pedepsei de la 5 ani, cât a primit la Tribunal, la 10 ani de închisoare.
Ieri, ultima zi a procesului, Voiculescu a declarat că este “pregătit pentru orice”, inclusiv pentru condamnare.
Apărat de purtătorul de cuvânt al premierului
În afară de apărarea furibundă a avocatului Gheorghiță Mateuț, care, luni, timp de aproape 10 ore, a formulat avalanșe de cereri pentru a tergiversa judecarea, Dan Voiculescu a fost susținut la fel de vehement și de angajații săi de la ANTENA.
Nici nu-i de mirare, din moment ce patrimoniul ICA a fost gajat la o bancă, în 2008 (în plină anchetă penală), pentru 46 de milioane euro folosite la finanțarea trustului media.
În acest context, Voiculescu a beneficiat și de un “avocat” surpriză: Mirel Palada, purtătorul de cuvânt al premierului Victor Ponta, care a susținut că procesul “nu se desfășoară prea ortodox”, punând “graba” judecării pe seama “adversității dintre Traian Băsescu și Dan Voiculescu”. Trebuie precizat că Mirel Palada a fost asociatul familiei Voiculescu într-un institut de sondare a opiniei publice.
Cine este Dan Voiculescu
Supranumit ”Felix”, nume de cod din dosarele Securității care l-a folosit cel puțin ca turnător (confirmare a instanței de judecată), Dan Voiculescu s-a ocupat înainte de 1989 de exporturi. A fost unul dintre actorii principali ai operațiunilor de aport valutar, coordonate de Securitate. Una dintre firmele folosite a fost CRESCENT, care, deși avea ca proprietar un cetățean străin, se presupune că era tot a Securității, iar adevăratul coordonator al operațiunilor ar fi fost Dan Voiculescu.
După 1990, Voiculescu a devenit (tranzacții nelămurite oficial nici acum) proprietarul CRESCENT și a “puilor” săi, iar prin această firmă a început să-și construiască imperiul financiar.
Începând cu 1991, Voiculescu a pus ochii, între alte bunuri imobiliare, și pe acapararea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), cu un patrimoniu imobiliar de aproape patru hectare de teren în zona de lux a Capitalei și circa 10.000 de metri pătrați de construcții. Până în 2008, când a fost trimis în judecată de către DNA pentru privatizarea frauduloasă a ICA, nimeni nu a îndrăznit să se atingă de mogul.
Voiculescu este artizanul suspendărilor din funcția de președinte a lui Traian Băsescu; este un fel de guru al politicii românești de care ascultă cu sfințenie , stânga politică. Liderii stângii care s-au evidențiat în a fi ascultători ai mogulului sunt Adrian Năstase și Victor Ponta, dar pelerinaj la sediul său au făcut și Crin Antonescu și Klaus Iohannis pe vremea când erau în USL.
Cum a ajuns ICA în zestrea lui Voiculescu
Potrivit rechizitoriului DNA, operaţiunea de preluare a ICA de către Voiculescu a început încă din anul 1991 şi s-a încheiat în 2004-2005, ultimul element fiind spălarea de bani, concretizată prin donarea patrimoniului ICA fiicelor sale, deși știa că provin din infracțiuni.
Preluarea patrimoniului ICA, format din 3,6 hectare de teren și un hectar de construcții, s-a desfășurat în patru etape.
În prima etapă, a preluat clădirile ICA prin asocierea institutului cu GRIVCO SA și CRESCENT, formând societatea BIOPROD. Imobilele au fost subevaluate de cel 75 de ori.
În etapa a doua, au fost preluate terenurile de sub clădiri, tot la prețuri subevaluate.
În etapa a treia, acțiunile ICA au fost cumpărate doar cu echivalentul a 104.000 euro (cât prețul unei garsoniere la momentul anului 2008), deși valoarea lor era de cel puțin circa 7 milioane de euro.
În etapa a patra, Voiculescu a împrumutat ICA, mărindu-și astfel numărul de acțiuni la peste 90%.
După acest episod, Voiculescu și-a donat acțiunile fiicelor sale, consumându-se astfel infracțiunea de spălare de bani – forma simplă.
Agravanta spălării de bani s-a săvârșit în 2008, când Voiculescu a gajat bunurile ICA pentru credite bancare totale de circa 46 de milioane euro, folosite apoi pentru finanțarea ANTENA și GRIVCO SA.
În aceste acțiuni, Voiculescu a fost ajutat de membrii conducerii ICA (între care și un academician) de conducerea ADS, de directorul său de la GRIVCO, Sorin Pantiș, în total alte 12 persoane care au fost inculpate și condamnate de prima instanță la câte șase ani de pușcărie. Un inculpat a decedat între timp.
