Statul a fost prejudiciat numai în 2014 cu peste jumătate de miliard de euro, pentru care s-au făcut 120 de plângeri penale. Banii s-au evaporat din ministere, regii autonome și administrații locale.
La începutul acestui an, Curtea de Conturi a publicat un amplu audit asupra exercițiului financiar pe anul 2014. Acesta arăta că în guvernarea Victor Ponta haosul financiar-contabil a fost uriaș, determinând prejudicierea bugetului de stat cu peste jumătate de miliard de euro. Aproape toate ministerele și-au subevaluat patrimoniul, au lăsat în afara inventarului numeroase bunuri de valoare pe care le administrau, iar în contabilitate s-au descoperit erori însemnate. De asemenea, s-au făcut plăți ilegale fie pentru salarii ori deplasări, penalitățile date rău-platnicilor nu au mai fost încasate, credite deja luate nu au fost folosite pentru finalizarea unor proiecte. Aceeași indisciplină fiscală a fost descoperită și la nivelul instituțiilor aflate în subordinea Guvernului, dar și la administrațiile locale.
Logic ar fi fost ca aceste fapte să fie cercetate de către organele abilitate, iar vinovații să fie trași la răspundere pentru recuperarea prejudiciului. Într-un răspuns acordat „României libere“, Curtea de Conturi ne-a precizat că “în situațiile în care instituția constată existența unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârșite cu încălcarea legii penale, sesizează organele în drept pentru asigurarea valorificării constatării și informează entitatea verificată. În anul 2015, pentru prejudiciile în actele de audit și control aferente anului finaniar 2014, Curtea de Conturi a României a formulat 127 de sesizări către organele de urmăre penală. Sesizarea faptelor de urmărire penală s-a făcut pentru fapte pentru care s-a apreciat că există indicii de natură penală, care privesc, în principal, infracțiuni privind încălcarea legislației din domeniul finanțelor publice, financiar-fiscale și contabile, precum și încălcarea unor obligații – angajamente investiționale – ale cumpărătorilor, în cadrul proceselor de privatizare“.
Doar o sesizare din două, rezolvată
Rapoarte consultate de către jurnaliștii RL arată că unele dintre plângerile penale făcute de Curtea de Conturi se reportează de la un an la celălalt, iar prejudiciul se recuperează în raport de unu la zece: doar 200 de milioane de euro au fost recuperate dintr-un prejudiciu total de 2,1 miliarde de euro într-un interval de un deceniu. Asta în condițiile în care, numai în 2014, prejudiciul adus bugetului de stat a fost de aproximativ 500 milioane de euro.
La data de 31 decembrie 2015 existau ca nesoluționate 105 de sesizări penale ale Curții de Conturi, fiecare cu un prejudiciu mai mare de jumătate de milion de euro: 40 în 2015; 25 în 2014; 13 în 2013; 10 în 2012, 2 în 2011; 7 în 2010; 2 în 2009, 1 în 2008; 3 în 2006 și 2 în 2005. Prejudiciul total la bugetul de stat în cele 105 cazuri pentru care Curtea de Conturi a cerut cercetarea penală depășește 1,91 miliarde de euro.
De asemenea, alte 317 sesizări cu prejudicii mai mici de jumătate de milion de euro (fiecare) au fost trimise Ministerului Public de către Curtea de Conturi în ultimul deceniu. Acestea nu au fost soluționate nici până acum, dar însumează pagube aduse bugetului de stat în valoare de 2,6 milioane de euro. În total, există 422 de sesizări nesoluționate venite din partea Curții de Conturi în ultimii zece ani, care însumează daune aduse banului public de 2,17 miliarde de euro.
Multe sesizări sunt de competența Direcției Naționale Anticorupție, care însă a evitat să ne ofere prea multe amănunte despre procesul de recuperare a acestor prejudicii: „Informaţiile privind existenţa unei plângeri sau a unui denunţ pe rolul organelor de urmărire penală referitoare la posibila săvârşire a unor fapte de natură penală, precum şi datele cuprinse în aceste acte de sesizare nu sunt publice. În mod excepţional, în situaţia în care autorul sesizării anunţă în mod public că acest act a fost înregistrat la organul de urmărire penală, se poate confirma sau infirma de către unitatea de parchet competentă împrejurarea respectivă“, se arată într-un răspuns oferit de DNA la solicitarea „României libere“.
E adevărat că procurorii anticorupție și alte organe de urmărire penală au rezolvat, în ultimul deceniu, 253 de sesizări ale Curții de Conturi, cu un prejudiciu total de 200 milioane de euro. Dar, raportat la paguba nerecuperată de 2,1 miliarde de euro, deducem că la fiecare zece euro furați nu s-a reușit decât recuperarea unuia singur.
Pe listă: primării, regii, asociații guvernamentale
Din cele 127 de sesizări pe care Curtea de Conturi le-a făcut pentru anul fiscal 2014, în aproape o treime – mai exact în 40 – statul a fost prejudiciat cu mai mult de jumătate de milion de euro (pentru fiecare caz în parte). În alte 87 de cazuri dauna a fost mai mică de jumătate de milion de euro. Prejudiciul total adus bugetului de stat se ridică, pe anul 2014, la aproximativ 2,3 miliarde de lei, adică în jur de 510 milioane de euro. Sumele sunt amețitoare, iar furtul din banul public vizează ministere, administrații locale, regii autonome, dar și numeroase primării. Cel mai mare prejudiciu descoperit de către Curtea de Conturi pentru anul fiscal 2014 s-a produs la Administrația județeană a finanțelor publice Ilfov, iar valoarea acestuia este de 1,18 miliarde de lei, urmare a abuzului în serviciu. În acest caz a fost sesizată Direcția Națională Anticorupție. Bugetul statului a fost păgubit cu suma de 143 milioane de lei de către Regia Autonomă Județeană de Drumuri și Poduri Constanța, în timp ce la compania Hidroelectrica s-a constatat un prejudiciu de 446 de milioane de lei ca urmare a unor fapte de abuz în serviciu și neglijență în serviciu. Pentru aceste fapte există plângeri penale la DNA.
Aproape că nu există județ în care Curtea de Conturi să nu fi descoperit o ilegalitate prin care să nu se fi scurs bani de la bugetul de stat. Astfel, în Timișoara s-a constatat un prejudiciu de 12 milioane de lei, iar în municipiul Buzău un altul de 15,5 milioane de lei, în timp ce la Drobeta Turnu Severin daunele au fost de 13 milioane de lei, toate cazuri de abuz în serviciu. Pentru aceeași faptă, la Direcția de Drumuri și Poduri Botoșani s-a constatat un prejudiciu de 5 milioane de lei, iar la Societatea Națională a Apelor Minerale Române un altul de 57 milioane de lei. La Complexul Energetic Hunedoara prejudiciul a fost de 13 milioane lei, la Agenția Națională pentru Romi – 37 milioane de lei.
În comuna Jilava au dispărut 9 milioane de lei pe baza unor fapte de abuz și neglijență în serviciu.
În urma gestiunii frauduloase, la Complexul Energetic Oltenia s–a constatat o pagubă de 46 milioane de lei, iar de la Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie a dispărut suma de 6 milioane de lei, în timp ce Agenția Domeniului Statului a fost delapidată cu 3 milioane de lei.
La Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale s-a constatat un furt din banul statului de 37 milioane de lei, iar la Compania Națională de Administrare a Porturilor Maritime, de 21 milioane de lei.
Nerezolvat. Modernizare delapidată
Există sesizări ale Curții de Conturi care privesc fapte de natură penală vechi de mai mulți ani. La serviciul teritorial DNA Mureș există o sesizare a Curții de Conturi din 2005 care vizează o fraudă în valoare de 35 milioane de lei la Romgaz Mediaș. Un caz de abuz în serviciu contra intereselor publice a fost consemnat în anul 2006 în municipiul Târgu- Mureș, fapt care a adus o gaură de aproximativ un milion de euro la bugetul de stat. Din modernizarea tramvaielor în București s-a furat tot un milion de euro într-o speță din 2008 care se judecă la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Există și o sesizare penală după ce Curtea de Conturi a constatat că la Loteria Română s-a produs în anul 2011 un prejudiciu de 84 milioane de lei. Acesta a apărut după ce la licitație au fost favorizați anumiți participanți, contractele au fost acordate nelegal, iar personalul a fost angajat cu încălcarea procedurilor interne.
