Judecătorii Elena Rovența, Mircea Moldovan, Ion Stanciu și Ciprian Sorin Viziru, de la Tribunalul București, au fost reținuți de procurorii DNA, fiind suspectați de luare de mită de la cherestea, carne de vacă sau miel sau obiecte vestimentare şi până la sume cuprinse între 3.000 şi 15.000 lei. Aseară, Curtea de Apel București urma să decidă asupra cererii de arestare formulată de procurorii anticorupție.
Potrivit documentelor DNA, cei patru ar fi pretins mita personal sau prin intermediari în dosare de insolvență. Clientela era reprezentată de practicieni în insolvenţă, lichidatori sau administratori judiciari sau de administratori ai întreprinderii profesionale unipersonale cu responsabilitate limitată.
Serviciile pe care le-ar fi prestat magistraţii suspectați ar fi fost întârzierea, îndeplinirea sau nu a unor acte procedurale în legătură cu contestaţiile la tabelul preliminar al creanţelor sau cu modalităţile de înscriere la masa credală pentru recuperări de creanţele. De asemenea, judecătorilor li se impută faptul că desemnau preferențial administratori judiciari sau atribuiau preferențial dosare de insolvență.
În plus, susțin procurorii, și-ar fi exercitat influența pe lângă magistraţii judecători, de la diverse instanţe din Bucureşti sau din ţară, utilizând informaţii din dosarele la care aveau acces, pe care le-au pus la dispoziţia lichidatorilor judiciari, implicaţi sau interesaţi în procedura insolvenţei unor firme.
Potrivit procurorilor, din interceptarea convorbirilor avute de judecătorul Mircea Moldovan ar rezulta că, în unele cazuri, el însuși contacta personajul interesat pentru a-i da ”un dosar de ziua lui”, stabilind o întâlnire „pentru a sărbători”, precizând totodată că, sunt „fruntaşi” în primirea de „dosare bune“ de insolvență.
Prin sintagma „dosare bune“ în materie de insolvență, din punctul de vedere al lichidatorului sau administratorului judiciar, se înțeleg cauze cu active scumpe la valorificare, ceea ce generează obținerea unor venituri substanțiale de către societatea de insolvență.
În alte cazuri, oferta s-a materializat în prezentarea importanței dosarelor pe care le-a avut sau le avea repartizate spre judecată. Probatoriul a relevat totodată că judecătorul Moldovan i-ar fi solicitat denunţătoriului angajarea unei nepoate la firma sa de insolvență.
Acelaşi judecător a lăsat să se creadă că în schimbul unor beneficii materiale poate realiza intervenția într-un dosar penal, pentru punerea în libertate a unui condamnat.
Mircea Moldovan ar fi primit sume de bani în mână (3.000 – 4.000 lei), prin Western Union (8.000 lei) sau direct pe cardul de salariu. De asemenea, ar fi primit peşte, carne de vită şi de miel, cherestea, lambriuri și un televizor color. În dreptul judecătorului Ion Stanciu procurorii anticorupție „au contabilizat” primirea a 10.000 lei reprezentând ,,rata de vacanţă” sau a unor obiecte vestimentare pentru soție. Judecătoarea Elena Rovența ar fi primit 10.000 lei și o parte din suma de 174.000 euro, reprezentând onorariul unui practician în insolvenţă. Judecătorul Ciprian Viziru ar fi primit 10.000 lei și o sacoşă cu produse.
Judecătorii s-ar fi întâlnit periodic chiar în incinta Tribunalului Bucureşti, în faţa clădirii sau în proximitatea instanţei. Alteori erau mai discreți și discutau plimbându-se cu mașina, iar o altă modalitate era transmiterea mesajelor prin intermediar.
