20.8 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăSportFormula 1Traian Băsescu nu e singurul cetățean UE care a cerut pașaport de...

Traian Băsescu nu e singurul cetățean UE care a cerut pașaport de Republica Moldova. Cine sunt străinii care au devenit moldoveni

Peste 400 de străini au obținut în ultimii zece ani cetățenia Republicii Moldova. Printre aceștia se află și români. Jumătate din noii cetățeni moldoveni au afaceri în stânga Prutului. Doar că afacerile unora dintre ei sunt dubioase, ba chiar penale.

În unele cazuri, cetățenia moldovenească a fost retrasă în urma constatării unor încălcări ale legii. În alte cazuri, însă, statul moldovean pare să nu aibă nici o problemă cu noii cetățeni care sunt acuzaţi că au încălcat legea. Mai mult, Republica Moldova le garantează cetățenilor săi că nu-i va extrăda în alte state pe teritoriul cărora aceștia au comis infracțiuni.

Ciudatul caz al româno-moldoveanului Paveliu

În mandatul președintelui interimar Mihai Ghimpu, cetățenia Republicii Moldova a fost obținută de mulți români. Unul din ei este și Răzvan Vasile Paveliu, născut în 1978 în România. În 2010, Paveliu obține cetățenie moldovenească. Noul moldovean apare într-un dosar penal împreună cu Viorel Țopa, nume cunoscut în politica moldovenească, acuzat de spălare de bani „în proporții deosebit de mari“, activitate săvârșită de un grup criminal.

Paveliu a fost dat în judecată și de către actualul președinte al Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc, pentru o declarație pe care primul a făcut-o în 2010 referitoare la acapararea frecvenței TVR1 din Moldova. Avocatul lui Paveliu în acest caz a fost politicianul Andrei Năstase, actualul lider al Platformei Demnitate și Adevăr (PDA).

Acum, Răzvan Paveliu este dat în căutare după ce, la sfârșitul lui septembrie 2016, Judecătoria Buiucani l-a condamnat la șapte ani de închisoare pentru uz de fals și spălare de bani. Potrivit Realitatea.md, acesta a figurat în calitate de complice la acțiunile lui Viorel Țopa. Sentințele au fost pronunțate în lipsa persoanelor condamnate. Totodată, instanța a eliberat mandate de căutare internațională pe numele lui Victor Țopa și Răzvan Paveliu.

Dendiu, jurnalistul politician PMP

Un alt român care a obținut cetățenia moldoveneas-că prin decretul lui Mihai Ghimpu, în 2010, este Doru Liviu Dendiu. El s-a născut în anul 1967 în România. Conform presei de la București, figura pe lista Partidului Mișcarea Populară pentru alegerile generale din 2016. Presa mai scrie că, în timp ce ocupa funcția de corespondent permanent al Televiziunii Române în Republica Moldova (contractul său era suspendat deoarece se afla în concediu paternal), Dendiu era și coordonatorul filialei din Republica Moldova a Partidului Mișcarea Populară, ceea ce intră în contradicție cu statutul ziariștilor televiziunii publice.

„Statutul Jurnalistului TVR interzice jurnaliștilor TVR să aibă afilieri politice sau să fie salariați ai unor instituții de stat. Art. 3 – Nu pot face parte din rândul ziariștilor din televiziunea publică următoarele categorii de persoane: a) persoanele cu apartenență politică; b) persoanele care sunt salariate sau fac parte din organismele de decizie ale statului sau din alte instituții direct dependente de puterile publice“, se arată în raportul „Libertatea presei în România 2013“ al Freeex. Conform aceluiași document, ActiveWatch a sesizat Comisia de Etică și Arbitraj, considerând că era vorba de „un evident conflict de interese ce afectează grav credibilitatea, independența și imparțialitatea televiziunii publice“. Jurnalistul s-a apărat pe pagina personală de Facebook, afirmând că se află în concediu de paternitate și, astfel, ar fi scutit de prevederile Statutului Jurnalistului. 

Dendiu: „Regimul Voronin mă tracasa“

Dendiu ne-a explicat de ce a cerut și obținut cetățenia moldovenească: „Intenția de a mă stabili în Republica Moldova și de a întemeia o familie, ceea ce am și făcut. Al doilea motiv, necesitatea de a scăpa de presiunile poliției, care în regimul Voronin mă tracasa lunar cu acuzații care mai de care mai năstrușnice – de la trafic de armament la utilizarea de identitate și documente false“.

De curând, și fostul președinte al României Traian Băsescu a dobândit cetățenie moldovenească. Aceasta, însă, i-a fost retrasă de către noul președinte, Igor Dodon. Băsescu a contestat retragerea cetățeniei în instanță, dar procesul se va judeca pe fond la începutul lunii mai. 

Românul Stroe a dus apa din Constanța în Comrat

Felix Stroe, născut în 1955, este încă un cetățean român care a primit cetățenia Moldovei, decretul fiind semnat pe 21 noiembrie 2011 de către președintele interimar de atunci, Marian Lupu. Din CV-ul lui Stroe putem afla că acesta a fost ofițer activ în cadrul Marinei Militare și cinci ani comandant pe nave de război. În perioada 2000-2003, a fost viceprimar al municipiului Constanța și consilier local în același oraș, iar de la 1 aprilie 2003 – director general al Societății Comerciale RAJA SA, fosta regie județeană de apă.

Alături de omul de afaceri Ion Dumitrache, Stroe controlează compania 2X1 Holding Cap Midia Shipyard SA, un șantier naval în localitatea Năvodari unde sunt reparate și navele Forțelor Navale Române. 

În Republica Moldova, Felix Stroe figurează ca director la compania RAJA SRL, înregistrată pe 3 februarie 2011 în Găgăuzia, orașul Comrat (ca fondator apare RAJA SA, administrată de Stelian Budeș). Din 2012, compania este furnizor de apă în regiunea Comrat. Tot din 2012, Stroe este și cetă-țean de onoare al Comratului. Primarul din Comrat, Serghei Anastasov, afirmă că, în Comrat, nu mai activează RAJA SRL, iar Felix Stroe e plecat la Constanța și revine mai rar prin Comrat.

Stroe a promis, prin purtătoarea de cuvânt a RAJA, un punct de vedere referitor la motivele pentru care a cerut și primit cetățenia moldovenească, însă nu l-a mai oferit.  

Moldova a naturalizat și sportivi români

Cetățenia Republicii Moldova este atractivă și pentru mulți sportivi străini. Motivul e unul financiar: Moldova se află în topul țărilor care oferă cele mai mari recompense sportivilor care obțin rezultate remarcabile la competițiile internaționale și Jocurile Olimpice. Reprezentanții Ministerului Tineretului și Sportului de la Chișinău susțin că Republica Moldova are premii mai mari decât Federația Rusă, Japonia sau România.

Potrivit hotărârii Guvernului din 17 mai 2016, pentru performanțele obtinute la Jocurile Olimpice de vară de la Rio și Jocurile Paralimpice, statul moldovean a oferit următoarele recompense bănești: medalia de aur – 3.000.000 de lei moldovenești (peste 600.000 de lei românești); medalia de argint – 2.600.000 lei moldovenești (peste 500.000 de lei românești); medalia de bronz – 2.000.000 lei moldovenești (peste 400.000 de lei românești); locul IV – 600.000 de lei moldovenești (peste 120.000 de lei românești); locul V – 400.000 de lei moldovenești (peste 80.000 de lei românești). 

Născut în România, sportivul Bogdan Ernest Macovei a obținut cetățenia Republicii Moldova în anul 2006. De atunci, a reprezentat Republica Moldova la mai multe competiții internaționale, printre care și Jocurile Olimpice. Macovei a declarat că, în România, ”nu a avut loc de alții”: „Am ajuns să particip pentru Moldova datorită lui Liviu Cepoi. Dacă nu era el, probabil, nu aș fi fost nici aici (la Vancouver – n.r.), nici la Torino în 2006”.

Macovei a reprezentat Republica Moldova la trei ediții consecutive ale Jocurilor Olimpice de iarnă, în 2006, 2010 și 2014, iar Olimpiada de la Soci, unde s-a clasat pe locul 36 din 39, a fost și ultima sa competiție la care a participat în calitate de sportiv.

„Am ales să particip pentru Republica Moldova la propunerea domnului Liviu Cepoi. Era pe atunci un sport la început de drum, iar pentru mine a fost o provocare. Am reușit să duc numele țării la nenumărate etape de Cupă mondială, Campionate mondiale și europene, precum și la trei ediții ale Jocurilor Olimpice. A fost o plăcere și acum antrenez lotul de juniori al Republicii Moldova, cu care sper să ajung la alte ediții ale Jocurilor Olimpice, să ținem acest sport viu și să ducem numele țării mai departe”, ne-a declarat Macovei.

Un alt sportiv român care a devenit cetățean moldovean este Leonard Cepoi. Acesta a obținut cetățenia în anul 2015, iar un an mai târziu a reprezentat cu succes R. Moldova la Jocurile Olimpice de Tineret. Cepoi a ocupat locul 9 la proba de sanie simplu masculin.

Șeful Serviciului cetățenie și grațieri din cadrul Președinției Republicii Moldova, Vladislav Poghircă, ne-a explicat că sportivii străini primesc cetățenia Republicii Moldova printr-o procedură simplificată. „Este nevoie doar să fie depusă o cerere din partea Comitetului Național Olimpic sau din partea federației de profil pentru a fi incluși în loturile naționale și a reprezenta țara la competițiile sportive internaționale”, a menționat Poghircă.  

Preoți români, „misionari“ în stânga Prutului

Atrași de cetățenia moldovenească se pare că sunt și preoții străini, îndeosebi cei din România. Un exemplu elocvent este Ion Țivlea, născut în 1958. El a primit cetățenia Republicii Moldova în 2010, printr-un decret semnat de președintele interimar Mihai Ghimpu. Din 2006, Ion Țivlea este preot în satul Alexandru Ioan Cuza, raionul Cahul. În 2008, alături de mai mulți preoți români care activau în Moldova, a fost somat să părăsească țara din cauza unor nereguli privind viza. Puterea comunistă din Moldova a motivat că preoții nu aveau autorizație de muncă din partea Agenției Forțelor de Muncă din Republica Moldova. Preoții români care făceau parte din Mitropolia Basarabiei erau interziși de către comuniști în Moldova.

Un alt preot care a obținut cetățenia moldovenească în 2010 este Mihail Milea, originar din Buzău. Din anul 1993, Mihail Milea conduce Fundația pentru copii „Sfântul Sava“. Aceasta se ocupă de dezvoltarea proiectelor pentru copiii străzii, cantine sociale, ajutor pentru bătrâni. Mai târziu, în 1998, a înființat și o Școală de Arte și Meserii.

Milea a fost desemnat “Omul Anului” în 2010 și Cetățean de Onoare al Buzăului în 2011. În 2016, preotul este acuzat de o bătrână de 93 de ani din Buzău că i-a înșelat încrederea, a luat banii și bunurile și nu și-a respectat promisiunea de a o îngriji. Femeia a donat toată averea Fundației „Sfântul Sava“, deținută de Mihail Milea. După mai multe întâlniri făcute de rudele bătrânei la Buzău, preotul a întors înapoi ce luase, cu excepția unui teren de 5 hectare pe care îl vânduse, deși nu avea voie să-l înstrăineze. Preotul a fost dat în judecată.

Dumitra Niculicioiu, o altă cetățeancă româncă ce a trecut Prutul pentru a-și desfășura activitățile în domeniul teologiei, a primit cetățenia moldovenească în 2009, semnată de președintele interimar Mihai Ghimpu. Câteva luni mai târziu, pe 18 mai 2010, activează ca stareță la Comunitatea religioasă Mănăstirea “Pogorârea Duhului Sfânt și Nașterea Maicii Domnului” din satul Găvănoasa, raionul Cahul.

În perioada comunistă, în 2006, preotul catolic Benone Farcaș a primit cetățenia semnată de președintele Vladimir Voronin. El s-a născut la Bacău și a absolvit Școala de Cantori în anul 1982 la Iași și Institutul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif“ din Iași în anul 1989.

Din august 1989 până în martie 1994, a activat în calitate de cancelar al Administraţiei Apostolice Chișinău, Republica Moldova, apoi, până în 1998, ca paroh la Creţoaia, Republica Moldova. Din octombrie 1994 până în august 1998, a fost paroh la Chișinău “Providenţa Divină”. Din 2010 până în 2015 a fost rector al Academiei de Studii Teologice din Chișinău. Între 2010 și 2011 a activat ca profesor de Drept Canonic la aceeași Academie. De la 1 septembrie 2015 a fost numit rector la Institutul Teologic “Sfântul Iosif” din Iași.  

CULISE. Ruso-american cu afaceri grele devine moldovean

Unul din cei mai grei oameni de afaceri din Moldova este născut în URSS, se laudă că este și cetățean american și a primit și cetățenia moldovenească. Este vorba despre Vaja Jhashi Enricovich, născut în 1966. Acesta controlează Trans Oil Group of Companies, holding pe care l-a relocat din SUA în Geneva, Elveția.

În grup, off-shore-uri înregistrate în Elveția și Cipru au cumpărat acțiuni și SRL-uri în Moldova și România. Enricovich este membru al Consiliului de Administrare al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, condusă de politicianul Vlad Plahotniuc. A fost partener de afaceri al lui Gherman Gorbunțov, om de afaceri și bancher rus care deține bănci în Rusia și Moldova, dar și circa 40 companii de securitate, construcții, imobiliare și finanțe. În 2002, a devenit acționarul băncii Interus. Enricovich are legături de afaceri și cu grupul Racova, deținut de Adrian Porumboiu.

Pe lista noilor moldoveni se află italieni, nemți, sirieni și cetățeni de alte naționalități, unii din ei condamnați în țările lor sau cu delicte comise pe teritoriul Moldovei.

LEGAL. Republica Moldova nu-și extrădează cetățenii

Potrivit Legii 596 din 05.06.1991 cu privire la cetățenia Republicii Moldova, în articolul 5 “Apărarea de către stat a cetăţenilor săi”, cetăţenii Republicii Moldova se bucură de protecţia statului. Printre beneficiile oferite de țară este faptul că cetățenii ei nu pot fi extrădați. Pe teritoriul altui stat, cetăţeanul Republicii Moldova beneficiază de apărarea și protecţia statului Republica Moldova.

Totodată, statul are dreptul de a refuza acordarea cetățeniei sale. Asta se întâmplă în cazul în care pretendenții au fost condamnați la privaţiune de libertate pentru infracţiuni premeditate și au antecedente penale sau se află sub urmărire penală la momentul examinării cererii. În articolul 20 al aceleiași legi se mai menționează că nu li se acordă cetățenia și celor care desfășoară o activitate ce periclitează securitatea statului, ordinea publică, sănătatea și moralitatea populaţiei.

„Ideea este că Republica Moldova oferă facilități și egalitate atât pentru agenții economici autohtoni, cât și pentru cei străini, bineînțeles în limitele legislației. Noi suntem o economie deschisă care tratează persoanele în mod egal”, ne-a declarat Iulia Petuhov, expert în atragerea investiţiilor în cadrul Organizaţiei de Atragere a Investiţiilor și Promovare a Exporturilor (MIEPO).

 

Acest material jurnalistic a fost realizat în cadrul proiectului ”Overcoming media’s stereotypes through cross border co-operation” coordonat de Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation – A Project of the German Marshall Fund.

Cele mai citite

Rusia cere o reuniune ONU pe tema atacului NATO asupra Iugoslaviei, de acum 25 de ani

Rusia a cerut organizarea unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU care să discute atacul NATO asupra Iugoslaviei, din anul 1999. Cererea Rusiei ar...

UE cere ca Facebook și Tik Tok să combată falsurile create cu inteligența artificială

UE, prin Comisia Europeană, a cerut marilor site-uri de socializare, precum TikTok și Facebook, să eticheteze clar publicitatea politică și să reducă "viralitatea conținutului"...

Securitatea și sănătatea în muncă – serviciu obligatoriu pentru orice afacere din România

Companiile active cu minim un angajat au obligația de a respecta un protocol foarte strict pentru a asigura întregului personal condiții sigure de muncă....
Ultima oră
Pe aceeași temă