7.6 C
București
luni, 25 martie 2024
AcasăSportFormula 1Securitatea a dispărut, dar noile instituții de informații încă folosesc metode de...

Securitatea a dispărut, dar noile instituții de informații încă folosesc metode de care se uza înainte de 1989, arată o cercetare internațională. Justiția, încă influențată de servicii secrete în România

Metode folosite de Securitatea ceaușistă sunt încă folosite, cu alți actori, pentru a se interveni în actul de justiție din România chiar în zilele noastre, arată un studiu al think tank-ului CEJISS (Central European Journal of International and Security Studies – Jurnalul Central European de Studii Internaționale și de Securitate).

CEJISS – un „forum pentru cercetări ale unor teme internaționale și de securitate“, după cum se recomandă – este localizat în Cehia, la Praga, și publică studii academice ale unor cercetători recunoscuți în domeniile lor. Organizația editează o publicație trimestrială, iar numărul 3/2016 al acesteia se intitulează „Sfârșitul democrației? Raport special despre democratizare în România“ (facsimil 1). Trei dintre articolele din acest număr al publicației CEJISS tratează chestiuni referitoare la România (facsimil 2).

„Sistemul judiciar, sub atac în România“

Unul din cele trei articole invocate anterior se numește „Uniunea Europeană în pericol. Sistemul judiciar, sub atac în România“. Stu-diul este semnat de către cercetătorii Piercamillo Falasca, Lorenzo Castellani și Radko Hokovsky (facsimil 3).

Un rezumat al articolului, plasat la începutul studiului, prezintă o concluzie îngrijorătoare: „Multe dintre metodele folosite de comuniști în România de dinainte de 1989 pentru a crea un sistem politizat de justiție și de aplicare a legii sunt încă aplicate în România contemporană. Controlul asupra instituțiilor judiciare și subordonarea statului de drept de către puterea executivă și instituțiile sale continuă să fie o provocare majoră pentru tentativele de reformă.

Una din cele mai grave probleme rămâne utilizarea sistemului de justiție de către executivul român și structurile sale pentru a-și distruge adversarii politici.“.

Ponta, atac agresiv la statul de drept în 2012

Autorii studiului citat arată că Uniunea Europeană a încercat în dese rânduri să regleze situația. „Presiunile din partea UE pentru ca, în România, justiția și politica să fie separate, nu au avut prea mult succes, guvernul – din care face parte Ministerul Justiției – deținând în continuare o putere de facto considerabilă asupra judecătorilor.“, scriu Falasca, Castellani și Hokovsky. Aceștia nu uită să amintească anul 2012, unul crucial pentru actuala stare de lucruri din sistemul judiciar:

„Independența judiciară a fost atacată susținut începând cu 2012, o dată cu numirea prim-ministru Victor Ponta. Sub administrația acestuia, au existat provocări politice frecvente la adresa deciziilor judecătorești, a fost subminată activitatea Curții Constituționale, au fost răsturnate proceduri stabile, a fost eliminat sistemul instituțional de control și echilibrare reciprocă a puterilor statului și s-a încercat manipularea unor membri ai sistemului judiciar, prin amenințări și intimidare.“.

SRI, identificat drept responsabil pentru -influențarea proceselor

Din nefericire, cercetătorii CEJISS au identificat și alte riscuri la adresa justiției și, în general, a funcționării statului de drept în România. Și nu e vorba doar de un amestec al puterii executive în funcționarea celei judecătorești, ci și de presiuni ale DNA asupra judecătorilor și de influențe ale serviciilor secrete.

„În ultimii ani, România a asistat la folosirea abuzivă a justiției de către Executiv, inclusiv prin implementarea legislației de securitate națională pentru a înăbuși libertatea de exprimare și a hărțui jurna-liști nu doar din țară, ci și din străinătate. DNA a exercitat în mod sporit presiuni asupra instanțelor de judecată pentru a emite condamnări. Serviciul secret intern din România – în primul rând sub masca Securității și, mai târziu, ca SRI – a fost caracterizat de multe ori ca responsabil pentru activități nu doar extra-judiciare, ci și, de multe ori, ilegale, de-a lungul istoriei sale.“, se menționează în studiul citat.

Procurorii nu trebuie să mai amenințe judecători

Capacitatea SRI de a se implica în demersurile Justiției rămâne în continuare importantă. „Influența SRI ajunge acum chiar în interiorul sistemului judiciar și compromite independența acestuia. Generalul SRI Dumitru Dumbravă a declarat că serviciile de securitate privesc sistemul judiciar ca pe un «câmp tactic» de intervenție în care agenți secreți sunt foarte atenți la cum se iau decizii până la final. Dumbravă a mai spus că SRI a fost implicat în -monitorizarea și colectarea de informații cu privire la judecători.“, subliniază Falasca, Castellani și Hokovsky.

Cei trei autori ai studiului CEJISS fac, prin urmare, câteva recomandări: „Tocmai de aceea, în acest context, sunt necesare următoarele recomandări:
– România trebuie să înceapă, în cele din urmă, să instituie o adevărată separare a puterilor în stat, deoarece limitele actuale ale puterii executive sunt insuficiente. Nici guvernul și nici vreun serviciu de informații nu trebuie să încerce să schimbe sau să dicteze rezultatul procedurilor judiciare.

– Influențarea instanțelor de judecată de către guvern trebuie să fie oprită prin eliminarea ministrului Justiției din toate deciziile judecătorești. 

– Procurorii trebuie să _respecte independența sistemului judiciar și să se abțină de la a exercita o -influență nejustificată asupra judecătorilor, să nu-i amenințe pe aceștia cu -deschiderea unor dosare penale dacă pronunță achitări.“.

Deconspirarea ofițerilor SRI din instanțe, necesară

Spațiul alocat recomandărilor este extins. Iată și altele:
„- Practica curentă de a promova procurori pe posturi de judecători trebuie să fie echilibrată pentru a preveni urmărirea penală părtinitoare în cursul judecării dosarelor penale.
– Un sistem judiciar nou și cu adevărat independent trebuie să adere la principiile de bază ca nevinovăția până la proba contrarie și procesul cu jurați.
– Toți ofițerii de informații care fac parte din sistemul judiciar trebuie să fie deconspirați de către SRI și să demisioneze.
– SRI ar trebui să abandoneze în mod oficial toate activitățile prin care interferează cu sistemul judiciar.
– CSM trebuie să își revizuiască procedurile de numire și să respingă candidaturile celor care vor să devină membri, dar sunt foști ofițeri SRI sau afiliați politic. Eforturi ar trebui să fie întreprinse pentru a îmbunătăți în mod semnificativ guvernarea deschisă, adică furnizarea de mai multă transparență cetățenilor.“.

Educația pentru justiție, imperativă

Alte recomandări vizează membrii puterii legislative și reducerea corupției:
„- România trebuie să adopte criterii obiective pentru a se asigura că imunitatea parlamentarilor nu este utilizată pentru a evita realizarea investigațiilor și urmărirea penală a corupției, ci ca un instrument pentru a consolida independența puterilor în stat separate.
– Corupția trebuie să fie redusă atât la nivel guvernamental, cât și în Justiție, deoarece reprezintă o povară serioasă pe economia și administrația din România. Mecanisme anti-mită, cum ar fi «whistleblowing» și transparență, ar trebui elaborate de Guvernul român.
– Mai mult decât atât, politica în domeniul concurenței și consolidarea mecanismelor achizițiilor publice sunt soluții de dorit pentru reducerea corupției.
– România ar trebui să promoveze o utilizare mai largă a soluționării alternative a litigiilor pentru a crea o dinamică cvasi-competitivă între instanțele private și justiția publică, care pot crește nivelul de eficacitate a sistemului judiciar.
– Promovarea culturii statului de drept în rândul tinerilor români, prin intermediul școlii, programelor universitare și al unor inițiative ale UE, care pot ajuta următoarea generație de alegători să solicite o mai bună separare a puterilor în stat“.  

Cum a trecut Justiția de la Securitate la SRI

Autorii studiului CEJISS prezintă, în introducerea articolului menționat anterior, cum își construiesc argumentația: „În ceea ce privește structura, acest raport prezintă și cercetează:

1. Metodele utilizate de comuniști în România pentru a crea un sistem politizat de justiție și de aplicare a legii în perioada de imediat după al doilea război mondial.

2. Cum a fost sistemul de aplicare a justiției și a legii politizat de comuniști în «perioada post-teroare» dar și cum atât conducerea lui Nicolae Ceaușescu, cât și sistemul, au sucombat în fața rezistenței populare.

3. Cum, în ciuda căderii regimului comunist, multe dintre practicile instituționale, inclusiv legătura dintre politică, justiție și aplicare a legii, au persistat în perioada post-revoluționară (1989-2000).

4. Cum Uniunea Europeană (UE) a căutat să încurajeze reforma sistemului judiciar românesc, prin utilizarea de mecanisme de condiționare în perioada de pre-aderare.

5. Starea sistemului judiciar românesc în urma aderării la UE, precum și necesitatea de a se conforma criteriilor de monitorizare a UE au condus, din păcate, la restabilirea legăturilor între sistemul judiciar și instituțiile secrete ale statului.

6. Lucrarea se încheie cu o trecere în revistă a stadiu-lui actual al sistemului judiciar românesc și nivelul său de independență față de politică și organizațiile de stat“.

Filajul secret: toxic în anii ’90, esențial în 2016

Pentru Falasca, Castellani și Hokovsky, perioada 2012 – 2016 este una din cele mai faste de după ’89 pentru sistemul judiciar românesc. Cu toate acestea, există încă semnale de alarmă greu de trecut cu vederea. „Metodologia utilizată de DNA, totuși, a ridicat serioase întrebări cu privire la impactul acesteia asupra independenței sistemului judiciar.

DNA și DIICOT sunt încă puternic dependente de instituțiile -secrete ale statului român și, în special, de SRI, care oferă suport logistic pentru interceptări.“, scriu cei trei autori ai studiului citat. Totuși, niște schimbări au fost făcute: „În luna februarie 2016, Curtea Constituțională a decis că era neconstituțional ca SRI să -efectueze operațiuni de interceptare a convorbirilor telefonice în numele DNA și DIICOT. Laura Codruța Kövesi a aăspuns afirmând că această mișcare ar pune în pericol lupta anticorupție.

În aprilie 2016, Laura Kövesi l-a criticat public pe șeful SIE, pentru că acesta nu i-ar fi supravegheat pe și nici furnizat probe despre românii care trăiesc în străinătate.

Sprijinul oferit de SRI este, fără îndoială, util pentru DNA și în desfășurarea investigațiilor DIICOT. Este interesant, cu toate acestea, să se constate diferența dintre situația din 2016, când utilizarea supravegherii de către serviciile de securitate e prezentată ca fiind esențială pentru crearea unei societăți guvernate de statul de drept, și situația din anii 1990, când, după cum s-a menționat mai devreme, încetarea supravegherii de către Securitate a fost văzută ca o cerință esențială pentru crearea unei societăți libere, deschisă și cu adevărat democratice“.

Cele mai citite

Simona Halep o face praf pe Wozniacki: „Ar trebui să citească decizia mai bine. Şi dacă nu o înţelege, să i se traducă”

Simona Halep a revenit în România după ce săptămâna trecută a participat la turneul WTA de la Miami, primul de după ridicarea suspendării în...

Sfinţirea capelei le oferă ocazia parlamentarilor de a reflecta la menirea lor, spune Ciucă

În Palatul Parlamentului a fost amenajată o capelă ortodoxă. Aceasta a fost inaugurată luni, 25 martie, iar Nicolae Ciucă susține că Patriarhia Română şi...

Imagini cu Selena Gomez fără machiaj. Cum arată cântăreața în mod natural

Selena Gomez (31 ani) a postat pe contul său de Instagram o serie de imagini fără machiaj, cu ea "reală". Cântăreața pop, actrița și fondatoarea...
Ultima oră
Pe aceeași temă