Din dorința de a-i face pe plac lui George Maior, directorul SRI și nașul lui Ponta, în 2013, fostul premier PSD s-a grăbit să transfere către acest serviciu secret complexul de la Olănești.
Urmare a faptului că guvernul Ponta a emis OUG 114/2013 prin care complexul Olănești era transferat de la regia protocolului de stat către SRI deși știa că terenul se află în litigiu, CCR a declarat că această ordonanță este neconstituțională. Până la ora închiderii ediției, SRI nu a răspuns întrebărilor României Libere și nu a precizat ce va face, după decizia CCR. România Liberă vă prezintă argumentele folosite de guvernul Ponta pentru emiterea acestei ordonanțe neconstituționale.
Heliport pentru „activități specifice”
În preambulul ordonanței, Guvernul explică motivele situației de urgență: „Reţinându-se necesitatea luării unor măsuri necesare pentru asigurarea desfăşurării în condiţii optime a activităţilor specifice ale SRI (…), având în vedere faptul că neadoptarea măsurilor propuse prin prezenta ordonanţă de urgenţă va genera efecte negative, concretizate în neîndeplinirea rolului şi funcţiilor unor instituţii de bază ale statului român”. Premierul Ponta nu a explicat însă de ce SRI nu-și poate îndeplini rolul dacă nu primește fostul complex al familiei Ceaușescu. Acest complex este compus din „corp vechi şi corp nou”, cabană, heliport, parc şi terenul aferent în suprafaţă de 107.687,21 mp.
Valoarea complexului a fost estimată la circa 10 milioane de euro. „Imobilul în discuție este solicitat de către Serviciul Român de Informații, în vederea desfășurării de activități specifice”, se arată în expunerea de motive la OUG 114/2013. Ordonanța de urgență este contrasemnată, printre alții, de către directorul SRI de la acel moment, George Maior. Paradoxal, în expunerea de motive la această ordonanță sunt prezentate pe larg procesele de revendicare a unor terenuri din Complexul Olănești. Premierul Ponta a ignorat însă aceste procese, dintre care cel puțin unul s-a finalizat dând câștig de cauză foștilor proprietari.
Încrengătură de nași și fini din servicii
Maior a fost propus la conducerea SRI de către Traian Băsescu, deși acesta era senator PSD. Tatăl său, Liviu Maior, a fost ministru al Învăţământului şi, ulterior, ambasador în Canada. -George Maior a fost sprijinit până la numirea în fruntea SRI de Grupul de la Cluj: -Rus-Dâncu-Pușcaș. Maior a lucrat în MAE şi în Ministerul Apărării, unde a fost secretar de stat în timpul guvernării Năstase. El este naşul de cununie al lui Victor Ponta şi Daciana Sârbu, iar ulterior le-a botezat copilul. Fostul șef al SIE, Ioan Talpeș, i-a fost la rândul său naș lui George Maior, la a doua căsătorie, cu fata scriitorului Augustin Buzura. Presa locală susține că nașul de la prima căsătorie a lui George Maior, cu fata unui universitar din Cluj, ar fi fost Ioan Rus.
Guvernul PSD a ignorat o decizie a Înaltei Curți
Transmiterea unui imobil din Olăneşti din administrarea RA-APPS în cea a SRI s-a făcut cu încălcarea unei hotărâri judecătoreşti, potrivit motivării deciziei prin care Curtea Constituţională a României (CCR) a constatat neconstituţionalitatea unor prevederi ale ordonan-ţei de urgenţă din 2013 prin care s-a făcut transferul. Excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor a două articole din OUG 114/2013 privind modificarea titularilor dreptului de administrare a unor imobile aflate în domeniul public şi privat al statului a fost ridicată de Ana Mazilu, parte într-un dosar aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că adoptarea ordonanţei de urgenţă nu a ţinut cont de hotărârea definitivă şi irevocabilă, în sensul respectării dreptului de proprietate şi folosin-ţă în ce priveşte un teren în suprafaţă de 6,8 hectare, amplasat pe raza staţiunii Băile Olăneşti din judeţul Vâlcea. CCR menţionează că Ana Mazilu şi alte două persoane au început încă din anul 2002 demersurile legale pentru revendicarea respectivei suprafeţe de teren, iar în momentul emiterii ordonanţei de urgenţă obţinuseră câştig de cauză inclusiv la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În opinia judecătorilor constituţionali, OUG 114/2013 încalcă, prin nesocotirea unei hotărâri judecătoreşti, atât principiul separaţiei puterilor în stat, cât şi prevederile care consacră şi ocrotesc dreptul de proprietate privată, cuprinse în Constituţie şi în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. CCR a constatat, totodată, că la adoptarea OUG 114/2013 nu au fost respectate condiţiile care, potrivit jurisprudenţei în materie, trebuie întrunite în mod cumulativ: existenţa unei situaţii extraordinare, reglementarea acesteia să nu poată fi amânată şi urgenţa să fie motivată în cuprinsul ordonanţei.
