La 7 octombrie 2001 a fost lansat atacul împotriva talibanilor, dar mobilizarea militară a Occidentului nu a reuşit să facă ordine în Afganistan, unde haosul stăpâneşte şi astăzi, în ciuda costurilor enorme în vieţi şi resurse, scrie cotidianul italian La Repubblica.
În toamna lui 2001, talibanii nu ocupau prea mult teritoriu afgan când a început intervenţia armată americană Enduring Freedom (libertate de durată). În aceeaşi perioadă erau în desfăşurare şi alte operaţiuni militare în lume, cu acelaşi titlu, dar în Afganistan era o misiune specială.
După Pearl Harbour nimeni nu a reuşit şi nici măcar nu a îndrăznit să atace SUA, iar în acel octombrie de acum 15 ani, americanii reacţionau la atacurile de la 11 septembrie din Manhattan şi Washington, întrucât considerau că ar fi fost iniţiate şi organizate în acel colţ îndepărtat al lumii, unde au fost învinse multe armate străine, inclusiv cea sovietică.
Astăzi, în toamna lui 2016, talibanii controlează 10% din populaţie, dar în zonele de conflict trăieşte o treime din cei 31 de milioane de locuitori ai ţării. Nu este un bilanţ prea liniştitor după 15 ani de război, în care s-au luptat cu talibanii 140.000 de soldaţi americani şi 36.000 de militari din alte 32 de ţări.
Între timp, numărul americanilor a scăzut la sub 10.000, iar multe dintre celelalte naţiuni s-au retras din această operaţiune. Din 2015, Forţa Internaţională a NATO de Asistenţă şi Securitate în Afganistan şi-a schimbat numele şi destinaţia. Acum este „Susţinere Hotărâtă”. Aceasta ar fi trebuit să fie ultima fază a expediţiei promovate de Bush junior, dar Barack Obama, care promisese să retragă militarii din această ţară, a decis menţinerea trupelor în zonă.
Înainte de prezenţa americanilor, care s-a simţit la început în Kabul şi regiunile orientale, cu predilecţie în Tora Bora, ţara a trecut prin două decenii de evenimente tragice în conflictul cu sovieticii. În timpul războiului civil din anii ’80, mai multe grupuri de rebeli au contribuit la înfrângerea sovieticilor. Între acestea era şi Al Qaeda, condusă atunci de sauditul Osama bin Laden.
Americanii au fost, atunci, generoşi cu rebelii care au luptat contra sovieticilor şi le-au oferit armament, inclusiv celebrele rachete Stinger, cu care a fost anihilată flota rusească de elicoptere, grăbind indirect înfrângerea imperiului sovietic. Jihadiştii au căpătat atunci convingerea că au triumfat asupra unei super-puteri şi, deci, ar putea face la fel şi cu SUA. Atunci au avut loc atentatele de la 11 septembrie 2001, în care au murit aproape 3.000 de oameni. Atunci, simpatia americanilor pentru rebeli a luat sfârşit şi a fost lansat un „Război împotriva terorismului”. SUA a invadat Afganistanul pentru a înlătura de la putere regimul dictatorial al Talibanilor, după ce aceştia au refuzat extrădarea teroristului Osama bin Laden. Zece ani mai târziu, în mai 2011, Osama bin Laden a fost prins şi ucis de un comando american, în Abbottabad, în apropiere de Islamabad, unde a şi trăit.
Dar luptele au continuat, chiar şi după moartea, în 2015, a liderului taliban, molahul Omar.
Astăzi se pare că forțele afgane și talibanii au dus, pentru moment, la un statu-quo, pentru că niciuna dintre părți nu a reușit să își extindă controlul asupra țării.
Guvernul afgan controlează aproximativ “65-70% din populație”, față de “circa 10%” pentru talibani, iar restul populației se află “în dispută”, a estimat generalul american care comandă trupele NATO din Afganistan.
Forțele guvernamentale au reușit în acest an să respingă toate marile ofensive ale talibanilor din provinciile Kunduz, Helmand și Uruzgan. De fiecare dată, au fost capabile “să stabilizeze situația” și “să păstreze controlul asupra capitalelor acestor provincii”, a subliniat generalul american.
Administrația Barack Obama a decis în această vară să încetinească ritmul retragerii trupelor americane din Afganistan. În 2017, Statele Unite vor menține 8.400 de soldați, față de 5.500 prevăzuți inițial. De asemenea, administrația de la Washington a permis în acest an trupelor sale să se angajeze mai direct împotriva talibanilor, în timp ce în ultimii doi ani au avut rolul oficial de consiliere în țară. Circa 10% din misiunile forțelor speciale afgane sunt însoțite de forțe speciale americane pentru consiliere, a declarat comandantul forțelor americane în Afganistan, generalul John Nicholson.
Potrivit oficialului american, în Afganistan există semne ale încrederii în capacitatea guvernului de la Kabul de a păstra controlul asupra țării. Pe de altă parte, chiar dacă orașul Kabul este în continuare ținta unor atentate cu un bilanț foarte grav, numărul acestora a scăzut la 16 atacuri în acest an față de 23 anul trecut, a mai spus el.
