„Banca cea bună” practică o dobândă reală de 6%, nu percepe comisioane şi încearcă din răsputeri să uşureze viaţa debitorilor. De aceea ponderea clienţilor intraţi în incapacitate de plată e de numai 2,27%, de patru ori mai mică decât media din sistemul bancar.
La 31 decembrie 2010 în România funcţionau 2.094 de case de ajutor reciproc (CAR) afiliate Uniunii Naţionale a CAR-urilor din România (UNCAR), cu un număr de 942.381 de membri. Dacă socotim şi CAR-urile pensionarilor şi CAR-urile afiliate federaţiilor mai mici ori independente, numărul total de CAR-uri urcă la 2960 şi numărul de membri la 3 milioane. Deşi CAR-urile sunt instituţii financiare nebancare, dacă ţinem cont de toate creditele acordate anul trecut, în valoare de 1.532 miliarde lei, reţeaua CAR ia faţa multora din băncile autohtone mici precum Romexterra, Bank Leumi, Emporiki Bank, Pro Credit Bank, Libra Bank. Suma medie împrumutată de români de la CAR este de 4.060 lei, cu un minim de 100 de lei şi un maxim de 40.000 lei. Durata de acordare a împrumuturilor variază între câteva zile şi 4-5 ani.
Topul celor mai mari CAR-uri din România
Într-un „TOP 3″ al celor mai puternice CAR-uri din România, pe primul loc se situează „CAR RATB” cu 9885 de membri şi credite acordate în 2010 în valoare de 60.143.000 lei, urmat de „CAR Automobile Dacia” cu 8700 de membri şi credite acordate în 2010 de 31.915.000 lei şi „CAR Faur” cu 11.400 de membri şi credite în valoare de 22.484.000 lei. Fiecare dintre aceste instituţii are politici diferite de creditare, adaptate în funcţie de puterea financiară a membrilor cotizanţi. Astfel, valoarea medie a unui împrumut acordat spre exemplu de „CAR Învăţământ Fălticeni” este de 6241 lei, în timp ce la „CAR RATB” împrumutul mediu este de 20.000 lei iar la „CAR Automobile Dacia”, suma medie împrumutată de membri urcă la 35.000 lei.
Radu Mocăiţă, directorul CAR-ului în care sunt înscrişi 54,3% din salariaţii uzinelor Dacia, explică pe ce sunt cheltuiţi banii împrumutaţi: „70-75% din împrumuturi sunt pentru maşină, Logan sau altă marcă mai scumpă. Noi avem o bună colaborare cu conducerea companiei şi ratele le sunt reţinute pe statele de plată”. Din cauza dobânzilor mici practicate şi a plafonului ridicat de îndatorare, CAR-ul piteştean a reuşit să fure clienţii băncilor mari din judeţ: „La noi dobânda la sold e de 11,08% pe an, dar dobânda reală plătită de cel care ia credit de la noi e de 6%. Cine ia de la noi un credit de 35.000 de lei întins pe o perioadă de 4 ani, are de rambursat înapoi 42.975 lei (n.r. doar 22% în plus peste suma primită). Din cauza dobânzilor atractive, am reuşit să enervăm băncile care au interese în zonă. Eu vă spun sincer că aş mai fi scăzut dobânda şi mai mult, că avem un fond social de 9 milioane euro şi ne permitem, dar am de făcut raportări şi de dat nişte indicatori la Banca Naţională a României, care mă limitează”.
Filosofia de viaţă din spatele unui CAR de succes
În spatele fiecărui CAR se află obligatoriu o mână de economişti modeşti care au ridicat aceste instituţii cărămidă cu cărămidă. Un caz excepţional este cel al „CAR CFR Petroşani IFN”, care imediat după căderea comunismului era doar o cămăruţă cu un mic birou pe peronul gării, având o singură angajată absolventă de studii medii. În prezent, „CAR CFR Petroşani IFN” a ajuns o instituţie financiară de succes, aflată între primele zece CAR-uri din România, cu 16 angajaţi, 5300 de membri cotizanţi şi un fond social de 21,5 milioane de lei.
Silvia Nica, cea care de 30 de ani este sufletul „CAR CFR Petroşani” explică modul în care s-a ridicat această instituţie. „Eu lucrez cu fiinţa umană care vine şi spune: «Atâta am şi atâta mai am nevoie şi am calculat că atât pot să dau lunar înapoi». Treaba mea e ca omul să ia un ban, să-l folosească bine şi să-l dea înapoi cum poate el, fără comision şi dobânzi obraznice. Eu cu asta lucrez, cu omul care are un buzunar cu bani şi unul cu datorii”.
Publicul ţintă al produselor financiare oferite de CAR sunt românii de rând: “Nu lucrez cu afacerişti. Ce treabă am eu cu oamenii cu bani foarte mulţi? Unii sunt interesaţi să-şi plaseze sume de bani la noi pentru că băncile percep impozit pe dobândă la depozite. CAR-ul e ferit de chestia asta prin lege şi membrii CAR nu trebuie să plătească nici un impozit. Pentru cei care învârt mulţi bani evitarea plăţii impozitului pe dobândă este o inginerie financiară. Noi pe asta nu o încurajăm. Pentru ce s-o facem? E un mecanism care merge de la sine dacă-l laşi în pace. Sunt multe lucruri care se pot strica din nimica toată. De aceea membrii cotizanţi ai CAR-ului nu au voie să depună la fondul social mai mult de 40.000 de lei şi nici să se împrumute peste această cifră”.
Economii la sânge
CAR Petroşani deţine în proprietate două sedii de 700 metri pătraţi, amenajate ultramodern, întocmai ca orice sediu de agenţie bancară, doar că intrarea nu e ”la bulevard”, fiindcă costă, ci prin spatele blocului. Instituţia încearcă să-şi menţină costurile la un nivel cât mai redus, pentru a încărca dobânda la credite cât mai puţin: „La noi se citesc seara la plecare contoarele de curent, apă şi gaze. Telefoanele sunt plafonate. Toate sunt măsurate pentru că acolo e cheltuiala din venituri, din banii oamenilor. Fac economie ca să scad dobânzile. Nu ne permitem reclame luminoase şi nici alte extravaganţe pentru că astea înseamnă costuri inutile în plus. Avem un Peugeot 206 maşina firmei, şi mi se raportează zilnic câţi kilometri a făcut. A sărit de 25 de kilometri, cât face ea pe zi, a făcut 26, eu trebuie să ştiu de ce. Maşina CAR-ului avem voie s-o spălăm doar o dată pe lună şi atunci trebuie să fie dusă la spălătoria cu preţul cel mai mic. La noi lucrurile merg după virgulă deja” subliniază directoarea CAR-ului, Silvia Nica, care deşi n-ar fi luată de nimeni la rost dacă ar lua acasă Peugeot-ul de serviciu, de 20 de ani face naveta cu autobuzul sau cu maxi-taxi-ul între Petrila şi Petroşani.
Cum s-a luptat CAR Petroşani cu criza mondială
În 2007, în plina frenezie a creditelor de consum, o mare parte dintre membrii CAR Petroşani, pe lângă împrumuturile contractate la această instituţie, au început să ia şi credite de la bancă, să-şi facă descoperiri de card şi carduri de cumpărături din magazine. În acel moment Silvia Nica i-a avertizat. „Noi de atunci am început să discutăm, de la momentul în care solicitau un împrumut. Evitaţi orice credit în altă parte pentru că asta este casa voastră şi aici ne socotim mai bine. Aici ne ştim, ne calculăm, nu vă lăsăm pe drumuri”.
Pe data de 3 octombrie 2008 Washingtonul şi bursele planetei fierbeau, aşteptând votul din Congresul American, care aproba planul în valoare de 700 miliarde de dolari pentru salvarea industriei financiare americane. În aceeaşi zi, dar cu câteva ore mai devreme, dincoace de ocean, la CAR Petroşani, Silvia Nica privea monitorul calculatorului şocată: “Îmi amintesc exact. La noi criza s-a declanşat pe 3 octombrie 2008, când dobânda calculată şi neîncasată a fost de 86.000 lei. Însemna că bula s-a spart şi foarte mulţi oameni au intrat în dificultate şi n-au mai venit să-şi achite ratele. Eu aflasem cu o zi înainte, dar mă uitam la cifre şi nu-mi venea să cred. Îmi ziceam: «E o greşeală undeva». Data de 3 octombrie 2008 este şi ziua oficială în care s-a recunoscut pe Money Channel criza în România. Dar eu deja o aveam în cifre”.
Când a văzut simptomele, şefa CAR-ului n-a zăbovit o clipă: ” Au fost contactaţi toţi debitorii şi până la sfârşitul lunii octombrie sumele neîncasate au intrat în scădere bruscă. La finele lui 2008 am început să caut cauzele. În 2009 le-am găsit şi le-am evaluat. Nu a fost criza CAR CFR, ci era criza fiecărui om în parte şi fiecare a perceput-o şi a resimţit-o altfel. A fost criza din buzunarul cu datorii şi din buzunarul cu economii. În 2007 ei au plecat cu un puhoi mare de credite, aiurea luate. Eu din asta trebuie să-i scot. Era perioada când se mergea din poartă în poartă dându-le oamenilor credit cu buletinul”.
CAR-ul a adoptat o politică radicală de redresare: „Imediat am venit cu alt pachet de măsuri ca să diminuez povara de pe umerii plătitorilor de rate, compensând astfel creşterea presiunii exercitate asupra lor din partea pieţelor financiare care jefuiesc tot. Spre exemplu, unii aveau câte 5 împrumuturi. Aşa le-a trăsnit. Eu le-am adunat toate împrumuturile în împrumutul cu dobânda cea mai mică şi cu numărul cel mai mare de rate şi gata, i-am rezolvat. Am salvat trendul, dar prin măsura asta eu am pierdut veniturile generate de dobânzile mari. Dacă eram bancă aş fi avut pierderi serioase, pentru că m-am dus pe dobânda cea mai mică, însă fiind CAR, la noi nu există noţiunea de profit”.
Duşmanul propriilor dobânzi
Silvia Nica e conştientă că insti-tu-ţia de creditare pe care o conduce trebuie să apere mai presus de orice interesele membrilor cotizanţi: „CAR-ul este al oamenilor. Fiecare bucăţică, inclusiv sediul. Dacă oamenii se retrag din CAR intrăm în lichidare”. Din acest motiv, îşi ia jobul foarte în serios: “Eu îi anunţ pe cei împrumutaţi cu trei luni înainte că le scade dobânda la un tip sau altul de credit ca ei să-şi facă socotelile ce manevre să facă astfel încât să-şi aducă împrumuturile la dobânda cea mai mică. La data la care intră în vigoare dobânda redusă, ei scot un nou împrumut şi îl achită pe celălalt”.
Rău-platnicii sunt educaţi să devină buni
Atunci când debitorii intră în incapacitate de plată, CAR-ul le sare imediat în ajutor: „Cu foarte mare tandreţe îi ajutăm. Îi contactăm mai întâi pe ei să vedem, nu toţi sunt sinceri şi atunci mai avem de tricotat la ei până îi aducem în starea de sinceritate, dacă vedem că nu comunică, ne ducem la giranţi şi îi rugăm frumos să ia legătura cu titularul pentru că are nişte probleme financiare şi ar trebui să ne vedem. E un dans întreg şi am personal foarte bine pregătit pentru chestia asta, pentru că suferinţa membrului CAR este cea mai tragică chestie care se poate întâmpla şi o tratăm ca pe cancer. Cei care ajung în executare silită sunt extrem de puţini. La ora asta din cei 5.300 au ajuns doar 155 în incapacitate de plată”, ne-a explicat Silvia Nica.
Fiindcă Petroşaniul e o comunitate mică, pe lângă instrumentele instituţionale de ajutor a restanţierilor, directoarea CAR-ului e uneori forţată să facă şi mici sacrificii de ordin personal: “De pildă la un moment dat ieşisem să-mi plimb câinele şi mă opreşte un nene cu bicicleta care avea un coşuleţ în faţă, cu multe ciuperci şi-mi zice: «Doamnă, nu cumpăraţi nişte ciuperci?» «Nu» «Hai şefa, eu cu ce-mi plătesc rata la CAR?» «Dă-mi ciupercile. Le iau pe toate».
Ca povestea CAR-ului din Petroşani să fie completă, nu putem ascunde că în trecut şefa instituţiei a fost implicată într-un incident în care s-au învârtit bani: “Cred că era acum 20 de ani pe când eram un CAR micuţ şi drăguţ, prinsese drag de noi un reporter de la ziarul local. Într-o zi i-am povestit că din greşeală am băgat o bancnotă de 5000 de lei la maşina de spălat cu geacă cu tot şi am scos-o aşa cum am băgat-o. A doua zi mă trezesc că apare în ziar: “Doamna Nica, de la CAR CFR Petroşani spală bani”.
Daniel Befu
Ce spune BNR despre CAR-uri
“CAR-ul se înregistrează la banca centrală, dar nu e supravegheat de banca centrală. CAR-ul e o cooperativă în care toţi membrii care sunt înscrişi cotizează, primesc dobânzi, dar în acelaşi timp CAR-ul e o variantă complexă a roţii ţiganului, în sensul că cei care cotizează la un moment dat pot să acceadă la un împrumut la CAR. Un CAR nu e la fel de operativ ca o bancă clasică. Nu te înscrii astăzi şi primeşti mâine împrumutul. CAR-ul e o şansă pentru cei care nu mai au acces la bănci pentru că sunt împrumutaţi deja, ori nu au bonităţile necesare pentru a fi selecţionaţi drept clienţi ai băncii. De asta este şi încurajată această formă de împrumuturi. În toate ţările Europei există CAR-uri. Dacă ar dispărea CAR-urile, oamenii nevoiaşi ar pierde o sursă de finanţare”.
Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu
“Imediat am venit cu alt pachet de măsuri ca să diminuez povara de pe umerii plătitorilor de rate, compensând astfel creşterea presiunii exercitate asupra lor din partea pieţelor financiare care jefuiesc tot.”
Silvia Nica, director CAR CFR Petroşani
Câte CAR-uri sunt pe TERRA?
“La nivel mondial World Council of Credit Unions WOCCU reuneşte peste 188.000.000 membri având 53000 de case de ajutor reciproc în 100 de ţări”.
Cristian Florin Bota, director executiv CAR Credit Teiuş
