5.5 C
București
marți, 19 martie 2024
AcasăLifestyleFoodComparație. Câţi bani alocă Parisul şi Berlinul pentru catedralele neamului

Comparație. Câţi bani alocă Parisul şi Berlinul pentru catedralele neamului

Decizia Primăriei București de a finanța cu milioane de euro de la buget construcția unei biserici fără a consulta comunitatea locală nu este o practică obișnuită în Europa de Vest.

La puțină vreme după alegerile locale, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a anunțat că alocă din bani de la bugetul local suma de peste 3,5 milioane de euro pentru continuarea lucrărilor la Catedrala Mântuirii ­Neamului. În același timp, primarul sectorului 1, Dan Tudorache, a anunțat că va cere Consiliului Local să dea 10 milioane de lei din bugetul sectorului pentru același lăcaș de cult. „România liberă“ a vorbit cu specialiști și a consultat bugetele unor metropole europene pentru a vedea dacă aceste practici sunt comune în Occident.

Berlin. Municipalitatea nu sprijină construcția lăcașurilor de cult 

Mathias Gille, de la Cancelaria Primăriei din Berlin, a fost foarte clar când ne-a explicat că municipalitatea nu sprijină construcția de lăcașuri de cult, ci doar susține financiar o serie de acțiuni sociale care pot fi derulate atât prin biserici, comunități religioase, cât și de către organizații care nu s-au constituit în jurul unui crez.

Primăria din Berlin alocă bani din bugetul local pentru construcția de biserici?

Mathias Gille: Autoritățile din Berlin nu susțin, în mod curent, construcția de biserici.

De ce s-a decis acest lucru?

M.G.: Pentru că nu este nevoie. În Berlin sunt atât de multe biserici încât unora dintre ele li s-a dat o altă menire decât cea sacră de lăcaș de cult.

Primăria alocă bani pentru a sprijini vreun cult religios și pe ce motiv?

M.G.: Berlinul sprijină doar acele biserici și grupuri religioase care au o înțelegere specială cu municipalitatea, precum Biserica protestantă, Biserica catolică sau comunitatea evreiască, sau care îndeplinesc anumite acțiuni sociale, precum Humanistische Verband Deutsch­lands, LV Berlin, ai căror membri sunt agnostici sau nu aparțin vreunei confesiuni.

Bani pentru valoarea  de patrimoniu

Politologul Andrei Țăranu ne-a explicat că “în Germania, primăria nu poate aloca bani de la buget pentru construcția lăcașurilor de cult, deoarece Biserica este separată de stat. Germania are o lege specială potrivit căreia toți cei care își declară apartenența la un cult religios plătesc indirect 10% pentru cultul respectiv”. În cazul Franței, vorbim de un stat laic care își asumă acest lucru prin Constituție, mai spune profesorul Andrei Țăranu.

„România liberă“ a consultat bugetul Parisului, pentru a verifica dacă Biserica privește fonduri directe de la municipalitate. Capitala Franţei nu investește în construcția unora lăcașe de cult noi, ci doar în consolidarea, renovarea și punerea în circuitul turistic a celor cu valoare de patrimoniu. Astfel, cheltuielile sunt direcționate pentru a salva o clădire cu valoare de patrimoniu și nu pentru nevoia enorișilor dintr-un anumit arondisment. “Pentru un acces cât mai facil la cultură s-a cheltuit în anul 2015 suma de 58,1 milioane de euro. Din aceasta, patrimoniul cultural, arhivele și recursul la memorie au avut alocată suma de 9,1 milioane de euro. 6,7 milioane de euro au fost cheltuite pentru renovarea și securizarea unor biserici, inclusiv biserica Saint Germain de Charonne”, se arată în documentul oficial al Primăriei Paris. Pentru afaceri culturale a fost alocată suma de 68,1 milioane de euro, din care 28,6 milioane de euro vor fi alocate pentru renovarea unor lăcașuri de cult precum: Saint-Philippe du Roule (5,80 milioane de euro alocate), Saint-Germain des Prés (4,25), Saint-Augustin (4,1), Notre-Dame de Lorette (3,3), Sainte-Marie Madeleine (3), Saint-Merri (2), Sainte-Trinité (1,7), Saint-Jean de Montmartre (1,8 ).

În fine, Ramona Strugariu, care trăiește în Bruxelles, ­ne-a confirmat că “primăriile din Bruxelles nu finanțează construcția de biserici pentru nici un cult religios. Chiar și școlile catolice sunt școli private. Ele primesc o subvenție pentru fiecare elev înscris din partea statului belgian”.

Statul spaniol și Biserica Catolică

Autoritățile din Spania au o relație apropiată cu Biserica Catolică, pe care o sprijină financiar. Potrivit publicației El Mundo, care îl citează pe ministrul Finanțelor și Administrației Publice , Cristobal Montoro, statul spaniol va oferi lunar Bisericii Catolice 13.266.216 euro în 2016, ceea ce reprezintă fonduri publice de aproximativ 159 de milioane de euro. Spania are 100.000 de lăcașuri de cult, anual apărând câteva sute. Patrimoniul cultural ecleziastic numără 60.000 de imobile. Bugetul de venituri și cheltuieli al orașului Madrid nu stipulează sume pentru ridicarea de biserici, dar confirmă faptul că Biserica Catolică avea o serie de beneficii fiscale potrivit înțelegerii avute cu statul spaniol. De asemenea, în bugetul Londrei consultat de RL nu există nicio o referire la finanțarea construcției de biserici. De altfel, Biserica Anglicană nu pare să aibă nevoie de sprijin financiar. Potrivit churchofengland.org, biserica are nevoie de 1.000 de milioane de lire pentru a finanța cele 13.000 de parohii și 43 de catedrale. Acești bani sunt obținuți de la enoriași (trei sferturi din sumă), din donații sau moșteniri. 16% din buget sunt strânși de la misionarii care vând obiecte bisericești (215 milioane de euro în anul 2014). Restul sumei este completată de diversele servicii ale Bisericii. Aceste sume se duc, potrivit sursei mai sus citate, spre plata facturilor, întreținerea parohiilor și spre construirea unor lăcașuri de cult noi.

Construirea de biserici, o practică normală în Europa de Est

Fără a ne fi propus o cercetare exhaustivă a acestui subiect, concluzia demersului făcut de edilii din București în contextul european de mai sus este trasă de profesorul Andrei Țăranu: “Alocarea banilor de la bugetul local direct pentru construcția de biserici este o practică indubitabil comună pentru Europa Centrală și de Est. Dacă ați observat, se întâmplă acest fapt în state precum Bulgaria, Rusia, România, Grecia, state ortodoxe. Aici, autoritățile alocă bani pentru biserici, deși este evidentă necesitatea unei dezbateri înaintea unui astfel de demers. De asemenea, ar trebui făcut un referendum local pentru luarea unei asemenea decizii. În opinia mea, decizia ca Primăria Capitalei să aloce bani pentru Catedrala Mântuirii a fost una nedemocratică. Din acest motiv, o parte dintre cetățeni au tot dreptul să fie revoltați, fiind vorba despre bani colectați din taxele lor. Ei nu au fost consultați și dacă îmi amintesc bine această inițiativă nu se afla în programul electoral al doamnei Firea sau al partidelor politice”. I-am explicat purtătorului de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, în ce constă demersul nostru jurnalistic, dar nu am primit un punct de vedere.

BucureștiCum au explicat primarii alocarea fondurilor pentru Catedrala Mântuirii Neamului 

Gabriela Firea a pus alocarea fondurilor pentru Catedrala Mântuirii Neamului într-un context mai larg: “Nu este vorba doar despre un lăcaş de cult, ci de un loc în care vor exista cantină socială, şcoala de duminică, after-school, bibliotecă, cabinet medical, sală de spectacole de muzică sacră, alte spaţii sociale, educaţionale, culturale şi spirituale. Funcţionalitatea nu e strict teologică, ci transcende mult spre zonele: social, educaţie, cultură”. În timp ce edilul sectorului 1, Dan Tudoache, a vorbit despre originile creștine care obligă: „Catedrala Mântuirii Neamului este un simbol al BOR, al ortodoxiei, iar România este o țară majoritar ortodoxă, cu o biserică națională puternică, demnă și independentă. Respectăm toate celelalte culte, dar suntem, într-o proporție covârșitoare, creștini ortodocși. Atunci când va fi gata, Catedrala va deveni simbolul credinței noastre, transmisă românilor din generație în generație. Acest lucru nu știrbește cu nimic prețuirea pentru cei care au alte tradiții și nici dreptul la opinie al celor care se consideră liber-cugetători. De aceea, consider că administrația locală trebuie să aloce o sumă de bani pentru ca acest edificiu să fie gata la 1 decembrie 2018“.

Beneficii. Sprijin de la stat pentru culte, în UE 

În toate ţările Uniunii Europene, cultele asumate de stat (recunoscute sau înregistrate) beneficiază cel puţin de toate avantajele acordate organizaţiilor non-profit: statele nu percep impozit pe lăcaşurile de cult, donaţiile făcute cultelor nu sunt taxate, iar personalul clerical beneficiază fie de un sprijin direct, fie de scutiri de taxe şi impozite, pentru facilitarea misiunii sale. Asistenţa religioasă în instituţiile publice este finanţată de stat, ca o consecinţă a garantării libertăţii religioase şi de cult, arată un studiu al Reprezentanţei Patriarhiei Române de la Bruxelles, citat de Mediafax. Totodată, în majoritatea ţărilor Uniunii Europene, venitul realizat de culte din activităţi lucrative este scutit de impozit, dacă este reinvestit în activităţi de interes public, printre care se numără şi activităţile culturale. Potrivit studiului, în multe ţări ale Uniunii Europene personalul de cult beneficiază de reduceri ale contribuţiilor sociale, iar producerea şi comercializarea obiectelor de cult sunt reglementate în avantajul cultelor, fie prin scutirea de taxe, inclusiv taxe vamale, fie prin exonerarea parţială de alte taxe şi impozite.

Cele mai citite

De la Forumul Economic Mondial,  la Forumul Economic de la Saint Petersburg

Pe harta Europei există două orașe, unul de 11.000 de locuitori și altul de 5,6 milioane, care au ceva în comun: găzduiesc cele mai...

De la Forumul Economic Mondial,  la Forumul Economic de la Saint Petersburg

Pe harta Europei există două orașe, unul de 11.000 de locuitori și altul de 5,6 milioane, care au ceva în comun: găzduiesc cele mai...
Ultima oră
Pe aceeași temă