14.3 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăLifestyleFoodCoşmarul alb al rromilor: căsătoriile între copii

Coşmarul alb al rromilor: căsătoriile între copii

Plecăm la drum cu statistici. În prezent, între 50 şi 200 de mii de rromi pot fi bănuiţi că îşi mai căsătoresc copiii foarte devreme, adică la vârste cuprinse între 8-10 şi 14-16 ani. Aceşti rromi însumează 10-15 la sută din totalul etniei şi trăiesc în comunităţi tradiţionale. Acelea caracterizate, după manual, prin traiul împreună al mai multor generaţii, dictatura bărbaţilor şi un nivel de educaţie foarte scăzut. În acest context, romanialibera.ro a încercat să afle de ce mai apar, cât de răspândite sunt, cât vor mai rezista şi nu în ultimul rând cum ar putea să fie fi eliminate aşa-numitele căsătorii timpurii. Practici care, ilustrate acum câţiva ani inclusiv de presa internaţională, au stigmatizat o întreagă etnie şi au ştirbit suplimentar imaginea externă a României.

„Căsătoriile timpurii se vor face aşa şi 100 de ani de-acum încolo”, spune cu o voce aprinsă, ca şi părul său roşcat, profesoara Elena Radu, o susţinătoare fermă a discursului de tip „mândră că sunt rromă“.

Nu îţi trebuie mai mult de 30 de minute în compania sa pentru a înţelege crezul său. Elena Radu e profesoară de rromani şi mediator în Şcoala 136 din rău-famatul cartier bucureştean Ferentari. Prin cabinetul ei se perindă zilnic zeci de puşti, majoritatea rromi. Intră zbenguindu-se, dar îşi aduc aminte repede unde sunt şi-şi trag fermoarul la gură. Scot caietele dictando sau de matematică şi se pun pe trasat litere, adunat şi scăzut. Fetele sunt mai distrate decât băieţii. Ochii lor mari aruncă priviri iscoditore. Zâmbesc larg când sunt de acord cu ce li se spune sau îşi scutură pletele brunete când refuză ceva. Au între 8 şi 10 ani şi ştiu deja să spună „da” sau „nu”. Învaţă ce este dreptul de a alege, iar părinţii le lasă să înveţe.

Profesoara este acolo să se asigure că fetelor li se respectă drepturile, în special cel la educaţie. Nu i-a scăpat din vedere studiul Organizaţiei Naţiunilor Unite care spune că 11 la sută dintre fetele rrome din Europa părăsesc şcoala pentru că se mărită.

Vorbeşte Cristina

Nicăieri nu se potriveşte mai bine întrebarea „de ce?”. Unul dintre răspunsuri este tot o întrebare: „cum altfel?”.

Şi aşa se face locul unei poveşti cu droguri, concubinaj şi revoltă.

Cristina s-a “luat” cu un băiat la numai 15 ani, adică acum un an. Cum altfel ar fi putut să se descurce când ambii ei părinţi fuseseră arestaţi pentru trafic de droguri cu 3-4 ani în urmă şi o lăsaseră să aibă grijă de un frate mai mic, autist?

Sub privirea Elenei Radu, eleva sa Cristina începe să rememoreze: „În clasa a şaptea am pierdut un semestru întreg din geloziile soţului. Aveam interzis la şcoală că zicea că glumeşte alţi băieţi cu mine”.

E o fată măruntă, dar băţoasă. Privirea fixă şi vorba fără menajamente lasă de înţeles că nu ar accepta sub nicio formă vreo ironie la adresa stilului ei vestimentar: cercei mari, rotunzi, imitaţie de aur, şi o haină fără mâneci, cu model de leopard.

„Soţul” său este un băiat de 19 ani cu care Cristina începuse să trăiască împreună pentru că „nu era ca ceilalţi, nu bea, nu fuma şi nu se droga”. Formaseră aşa-numita uniune consensuală pe care o aleg 40 la sută din rromi, conform raportului realizat de „Educaţia 2000+” în anul 2004.

E şi o modalitate modernă de convieţuire, dar respectă crezul femeilor rrome, tradus de Elena Radu: „Femeia ţigancă, dacă a jurat credinţă, nu mai are nevoie de act”.

Cei doi tineri păstraseră şi vechea practică a „adoptatului” nevestei. Cristina a fost adusă să stea cu „soţul” în casa „socrilor”, iar mama bărbatului i-a devenit, simplu, „mamă”.

„N-am încercat să ne căsătorim, că nu e legal. Am zis să fac vârsta întâi şi după aia să rămân însărcinată”, continuă Cristina.

Dar, la un moment dat, nu a mai vrut să trăiască aşa. Neînţelegerile cu socrii au făcut-o să se mute cu tatăl ei, ieşit între timp din puşcărie. Şi, poate cel mai important lucru, şi-a reluat şcoala şi este în clasa a opta acum.

„Vreau să termin şi poate chiar să intru la liceu. Oricum încep nişte cursuri de ospătărie că vreau să câştig şi eu un ban. Dacă nu-mi mai place de el de ce să mai stau cu el? Vreau să fiu singură acum”, încheie Cristina.

Sărăcia, principala cauză

Ea este totuşi un caz atipic. A reuşit, deocamdată, să se descotorosească de presiunea banilor pentru că tatăl ei încă poate să o întreţină. Dar, la foarte multe căsătorii timpurii sau aranjamente de acest tip, decizia iniţială rămâne definitivă. Mai ales pentru că este urmată de apariţia copiilor.

“În condiţii de sărăcie, naşterea unui copil poate să însemne mai multe resurse pentru familie şi securitate economică. Căsătoria şi naşterea timpurii sunt mai degrabă decizii raţionale determinate de constrângerile economice”, este una dintre concluziile studiului aparţinând „Educaţia 2000+”.

Peste lipsa banilor adaugi discriminarea şi intoleranţa şi ajungi să previzionezi – asemenea Elenei Radu – că sărăcia şi izolarea îi vor face pe rromii care practică acest tip de căsătorii să transmită obieciul mai departe, pentru zeci şi zeci de ani.

„Ni se trage din vremea sclaviei”

„Rromii sunt amnezici când vine vorba de măriţişurile timpurii. Ştiu că se fac de multă vreme, dar nu mai ştiu de ce. La noi tradiţia asta datează încă din vremea sclaviei”, deschide Elena Radu un nou subiect.

Şi un alt răspuns la întrebarea „de ce?”.

Preia discursul Gruia Bumbu, director al organizaţiei Pakiv România (“pakiv” înseamnă încredere în limba rromani) şi fost preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Rromi.

„Eu ştiu că practica asta vine de când romii erau în slujba boierilor români. Stăpânii obişnuiau să cheme fetele rome frumoase în iatacurile lor. Era considerat dreptul lor să le revendice virginitatea. Aşa că romii fie le căsătoreau din timp, fie le pătau cu funingine ca să pară mai urâte”, spune Gruia Bumbu.

Acum – menţionează el – doar în jur de 15 la sută dintre rromi mai vor să încheie astfel de legăminte.

Iulian Stoian, expert în politici publice din cadrul „Alianţei Civice a Rromilor”, confirmă aprecierea lui Bumbu, dar insistă că un procent exact este imposibil de precizat.

Cât despre răspunsul colegului său de la Pakiv, Stoian spune că această variantă e prea romanţată. El propune un al treilea motiv: „Căsătoriile timpurii erau o modalitate arhaică de a păstra averea în comunitate”.

Femeia rromă, dublu discriminată

Într-un studiu pe acest subiect, ONG-ul Romani Criss abordează o dezbatere cu tentă filozofică.

„Este vorba despre un schimb care implică femei, făcut pentru păstrarea ordinii sociale şi pentru o coabitare paşnică”, în viziunea gânditorului Claude Levi-Strauss.

„De fapt, este un trafic cu femei, în care acestea devin simple obiecte”, combate antropologistul Gayle Rubin.

Opinia ultimului a devenit convingerea societăţii civile rrome.

Nicoleta Biţu, coautoare a studiului făcut de Romani Criss, atrage atenţia că femeile rrome din comunităţile care îşi căsătoresc copiii foarte devreme sunt victimele unei duble discriminări. Cea din exteriorul şi – poate mai grav – cea din interiorul comunităţii.

“Când două drepturi se ciocnesc, primează întotdeauna drepturile omului, mai ales drepturile copilului”, îşi spune Iulian Stoian motto-ul.

Prin urmare, “cultura rromani nu ar trebui folosită ca o scuză pentru căsătoriile timpurii. Practicile acestea sunt dăunătoare şi violează drepturile femeilor rrome”, după cum avertizează mai multe activiste din acest domeniu, printr-o declaraţie comună făcută în 2006, la finalul unei reuniuni internaţionale de la Bucureşti.

Tot în 2006, un raport din cadrul Programului Participării Rrome susţinea chiar că femeia rromă ar fi cea mai vulnerabilă categorie socială din România.

Vulnerabilitate care ar putea să vină şi din faptul că femeile rrome se căsătoresc, în medie, cu 4 ani mai devreme decât femeile românce, conform centrului „Educaţia 2000+”.

„NU căsătoriei timpurii, DA căsătoriei tradiţionale”

Etnologul Delia Grigore, profesor de rromani la Facultatea de Limbi Străine din Bucureşti, se declară ferm împotriva căsătoriilor între minori sub 14 ani, dar spune în schimb că în cazul adolescenţilor care se apropie de 18 ani uniunile ar putea fi chiar cultivate.

„Căsătoria tradiţională, nu timpurie, este menită să conserve puritatea fetei. La rromi există o neîncredere în societatea majoritară şi ei caută să-şi protejeze fetele. Dar eu nu aş impune acest cult al virginităţii, ci l-aş educa. Aş permite fără nici un fel de problemă căsătoriile de la 16 ani pentru că aşa s-ar ţine cont şi de realităţile lumii moderne, unde oricum relaţiile consensuale există de la vârste fragede”, spune Delia Grigore.

Legal, fetele de 16 ani se pot căsători numai cu acordul ambilor părinţi. În plus, trebuie să existe o anchetă socială prin care autorităţile locale să constate o relaţie de concubinaj cu viitorul soţ şi/ sau o sarcină, dar care să nu fi apărut înaintea vârstei de 15 ani, lucru în afara legii.

Oricum – ţine să sublinieze Delia Grigore – mariajele timpurii nu sunt în niciun fel invenţia comunităţilor rrome, ci ar fi specifice foarte multor culturi tradiţionale, printre care şi cea română.

Profesoara nu neagă însă că există “deviaţii” de la cultul virginităţii, mai vizibile în cadrul comunităţilor de rromi.

“Unii rromi intră într-un cerc vicios. Ai o fată care de 9 ani şi ai vrea s-o ţii până acasă încă multă vreme, dar vezi că în jurul tău toţi băieţii de 16 ani se căsătoresc cu fete de vârsta fiicei tale. Aşa că o dai, că nu vrei să rămână fata fără un rost”, conchide Delia Grigore.

Râmnicelu, atunci şi acum

Poate cel mai cunoscut astfel de caz s-a înregistrat, în 2007, în comuna buzoiană Râmnicelu.

În numai câteva luni, 20-30 de familii din localitate şi-au căsătorit fiicele cu vârste între 8 şi 14 ani, într-un fel de întrecere nebună.

“Până atunci, în comună fuseseră nunţi cu fete de cel puţin 17-18 ani, dar deodată au început ambiţiile. ‘Să ne căsătorim fetele cât mai avantajos, că suntem familii bune’, ziceau ei. Dar de fapt ajunseseră la apogeul sălbăticiunii pentru că nu poţi să dai o fată de 8 ani direct pe mâna soţului, şi el minor”, îşi aminteşte Ana Răducanu, director în cancelaria prefectului de Buzău şi responsabil cu Biroul Judeţean pentru Rromi.

Atunci, mass-media, ONG-urile şi autorităţile parcă s-au împins reciproc de la spate pentru stoparea fenomenului. Ziarele şi televiziunile, din ţară şi din afară, au “tunat” împotriva rromilor din Râmnicelu, iar autorităţile au întocmit în jur de 30 de dosare penale tinerilor care au avut relaţii sexuale cu “miresele” minore. S-au dat şi pedepse cu închisoarea, dar cu suspendare.

Şi, cum se întâmplă adesea în situaţii limită, autorităţile au făcut şi excese.

Au intrat în scenă “mascaţii” care au făcut razii prea energice pe la locuinţele nevestelor-copii.

“Le-au băgat în sperieţi”, completează Ana Răducanu.

Mai mult, o fată de 12 ani, rămasă însărcinată după nuntă, a fost luată de acasă de Direcţia Generală pentru Protecţie Copilului, pe motiv că părinţii au abuzat-o şi nu i-au asigurat un mediu normal de dezvoltare. Dar a fost internată într-un centru al instituţiei, unde condiţiile erau mult mai proaste decât acasă.

Iar răul deja se întâmplase. Nu numai că nu mai putea fi vorba de puritatea unor copile, dar fetele ieşite din clasele I-IV nici nu se mai duceau la şcoală pentru că “erau la casele lor”.

La trei ani distanţă situaţia este cu totul alta, asigură Ana Răducanu.

Din 1.700 de rromi, câţi trăiesc în Râmnicelu, 80 la sută s-au converit la religia penticostală, rit cu reguli maritale stricte. Rromii le respectă şi nu-şi mai căsătoresc fetele sub 17 ani.

Drept urmare, nu mai puţin de 300 de fete au revenit anul trecut la şcoala rămasă la un moment dat aproape pustie.

“Asta s-a întâmplat însă şi pentru că rromii de aici au fost foarte deschişi de la bun început. Acum trei ani, unii dintre ei chiar ne rugau să-i ajutăm să scape de căsătoriile timpurii, pe care nu le doreau, dar la care se conformau pentru că aşa făcea majoritatea”.

Trebuie precizat însă că în Râmnicelu s-au simţit, în ultimii trei ani, măsurile luate în cadrul aşa-numitei Strategii de Îmbunătăţire a Situaţiei Rromilor, prin care autorităţile au păstrat o relaţie strânsă cu comunitatea de rromi.

Deşi procentul de 10 la sută – familiile predispuse la căsătoriile timpurii – nu poate fi exclus nici în localitatea buzoiană, majoritatea comunităţii este compusă din “oameni liniştiţi şi gospodari”, concluzionează Ana Răducanu.

Agenţia şi Partida tac

Bineînţeles, autorităţile responsabile pentru rromi nu sunt întotdeauna aşa de eficiente. Nici măcar în relaţia cu presa.

România liberă a încercat timp de două săptămâni, pe calea instituţională normală, adică prin mail-uri şi telefoane repetate la secretariate, să-i consulte pe această temă şi pe liderii Agenţiei Naţionale pentru Rromi şi Partidei Rromilor, Ilie Dincă, respectiv Nicolae Păun. Demersurile nu au avut succes pentru că, de fiecare dată, cei doi oficiali erau fie plecaţi din ţară, fie pur şi simplu prea ocupaţi.

Aşa că despre eventuale soluţii de combatere a fenomenului căsătoriilor timpurii au vorbit tot ONG-urile şi personalităţile din mediul educaţional.

Soluţii

Etnologul Delia Grigore are o idee de inspiraţie veche: „Să se facă şcoli speciale de fete pentru comunităţile tradiţionale. Părinţii nu ar mai sta cu frica tentaţiilor şi pericolelor care ar putea să apară pentru fetele lor într-o şcoală normală. Să se aplice propunerea mea şi să vedeţi că va merge”.

ONG-istul Gruia Bumbu identifică soluţia tot în educaţie, dar într-una făcută pe baza unui „parteneriat între reprezentanţii rromilor şi stat pentru ca acele comunităţi tradiţionale să fie incluse în politici publice care să aducă fonduri pentru a rezolva diverse probleme”.

Iulian Stoian, expert în politici publice al Asociaţiei Civice a Rromilor: „Trebuie lucru comunitar serios cu aceşti rromi. Să-i convingem să se raporteze la modernitate şi să lase lucrurile arhaice în trecut”.

Nicoleta Biţu, expert Romani Criss: „Noi facem campanii de conştientizare în şcoli. Trimitem un film despre o fată din Afganistan, Osama, pe care mama ei a îmbracat-o în băiat, i-a tuns părul şi a ţinut-o neîngrijită pentru a nu fi luată de soţie la vârsta de 12 ani”.

Elena Radu, profesor de rromani şi mediator şcolar: „Femeia rromă trebuie să se emancipeze cu de la sine putere. E hoaţă, să-l facă pe bărbat să procedeze cum vrea ea. Dacă nu se poate aşa, atunci să o ia pe cont propriu”.

Plin deceniu de incluziune

Rromii sunt cea mai mare şi mai săracă minoritate etnică transnaţională din Europa, cu o populaţie încadrată între 8 şi 12 milioane de persoane, adică în jur de 2 la sută din totalul cetăţenilor europeni.

În România, la recensământul din 2002 s-au lua în evidenţă peste 500 de mii de rromi. ONG-urile din domeniu insistă însă că numărul real s-ar ridica la 2 – 2,5 milioane, ceea ce ar însemna 10 la sută din totalul populaţiei din ţară.

Pentru rromii români, dar şi pentru ceilalţi etnici din Europa, guvernele din centrul şi sud-estul continentului au hotărât să iniţieze aşa-numitul “Deceniu al incluziunii”, întins între 2005 şi 2015. Programul este menit să combată sărăcia, excluziunea şi discriminarea rromilor. Însă presa internaţională a început deja să-l numească “Deceniul excluziunii rromilor” din princina resentimentelor vădite cu care această etnie continuă să fie tratată atât de cetăţenii, cât şi de autorităţile din multe ţări europene.

Claudiu Berbece
Claudiu Berbecehttp://claudiu-berbece
Claudiu Berbece, reporter Rl online
Cele mai citite

Toți cei 45 de pasageri dintr-un autobuz și-au pierdut viața într-un accident în Africa de Sud

Aproape toţi pasagerii dintr-un autobuz, 45 de persoane, şi-au pierdut viaţa joi în Africa de Sud într-un accident rutier grav, după ce vehiculul în...

Captive ideologiei, euroelitele nu sesizează declinul capitalismului

Revoluţia franceză a desfiinţat latifundiile feudale, în folosul unităților de producție burgheze. Comuniștii au distrus proprietatea privată pentru a crea omul nou eliberat de...

Cum hidroizolația poate face diferența între o iarnă sigură și o primăvară ușoară pentru locuința ta

O dată cu trecerea iernii și venirea primăverii, proprietarii de case și constructorii se gândesc la moduri de a proteja locuințele de umiditate și...
Ultima oră
Pe aceeași temă