» Pitaraii au vestit si in acest an Craciunul in Valea Jiului, iar autoritatile le-au permis colindatorilor sa strabata drumurile cu caii si carutele, astfel ca traditia sa poata fi respectata. Obiceiul pitarailor, datand de milenii, i-a impresionat pe localnici si turisti deopotriva.
Cetele de pitarai din catunele din jurul municipiului Petrosani i-au colindat si in acest an pe edili la ei "acasa", respectiv la Primaria Municipiului Petrosani. Aproape 100 de colindatori imbracati in costume populare, cu cai si carute impodobiti de sarbatoare si cu steagurile minutios pregatite au strabatut municipiul Petrosani si au adus in fata oamenilor colindul specific comunitatilor de momarlani, in acompaniament de fluiere. In ultimii ani, colindul pitarailor a trecut granita satelor si catunelor momarlanesti si s-a transformat intr-un festival care ii incanta deopotriva pe localnici si pe turistii aflati in Petrosani, dupa ce administratia publica locala a decis sa organizeze, anual, in Ajunul Craciunului, Festivalul Pitarailor. "Dorim sa aratam ca tinem la acest obicei de Craciun, a carui traditie este veche de sute de ani. De dimineata ne-am intalnit cu pitaraii la biserica din cartierul Aeroport, dupa care i-am asteptat la sediul Primariei Petrosani. Pitaraii au colindat, au primit cadouri, iar noi am jucat cu ei un dans specific zonei momarlanilor", a declarat europarlamentarul Monica Iacob-Ridzi, cea care anul acesta i-a intampinat pe pitarai in poarta primariei, alaturi de sotul ei, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, imbracati in costume populare traditionale.
Obiceiul pitarailor, denumit astfel dupa colacelul primit de la gazde, se pierde in negura timpului. Se spune ca pitaraii dateaza chiar de pe vremea dacilor, iar steagurile purtate de cete ar putea fi inspirate din cele ale legiunilor romane. In fiecare an, in Ajun de Craciun, feciorii satului, care s-au pregatit din timp, ridica steagurile anume aranjate dupa datina si pornesc la colindat inca din zorii zilei. Steagurile sunt minutios impodobite cu margele, ciucuri, coronite de flori si basmale, ca sa arate cat de mandru este cel care il poarta, iar colindatorii sunt imbracati in mod obligatoriu in costume populare traditionale. Colindul pitarailor pleaca de la biserica, unde preotul ii binecuvanteaza, si se opreste seara tarziu la o casa aleasa din vreme, unde tinerii petrec cu gazda pana dimineata. Pe langa colacii traditionali, pitaraii primesc nuci, mere, dulciuri, dar sunt intampinati si cu sticle de tuica impodobite si ele de sarbatoare, pentru ca astfel colindul sa fie rasplatit de gazdele primitoare. Localnicii cred ca, daca nu primesc colindatorii, risca sa isi atraga tot raul si blestemele asupra gospodariilor lor, iar in anul care vine nu vor avea parte nici de animale si nici de roadele pamantului.
Obiceiul pitarailor din Valea Jiului pare mai degraba un rit al fertilitatii, iar despre colindatori se crede ca aduc prosperitate si noroc gazdelor, astfel ca cetele sunt primite cu strigate de bucurie si daruri. In curtea casei se incing jocuri traditionale, in acompaniament de fluiere si strigaturi traditionale.
Localitatea Jiet este una in care colindul pitarailor se pastreaza nealterat de sute de ani, la fel ca si strigaturile ce insotesc "invartita jieneasca": "Cat ii Soarele de sus / Pitarai ca-n Jiet nu-s / Cu feciori inalti-frumosi / si la minte sanatosi / Cat ii Soarele de mare / La Jiet intai rasare", striga cetele de pitarai versurile invatate de la cei mai in varsta, care la randul lor au facut parte din aceste cete de colindatori.
si pentru ca anul care vine sa le mearga si mai bine, gospodarii ascund in podul casei sau in grajduri seminte legate intr-un batic, iar daca pitaraii le gasesc inseamna ca gazda va avea noroc si belsug.
DARURI
» Disciplina severa
In randul pitarailor disciplina este foarte severa si nici unul dintre colindatori nu are voie sa ceara mai mult decat daruieste gazda. Dupa ce stapana casei le da darurile, pitaraii si le impart in mod egal si apoi se strang in mijlocul curtii, unde invart o hora strabuna.
