GALERIE FOTO & VIDEO. 58 de ani de la moartea lui Constantin Brâncuşi

Figură centrală în mișcarea artistică modernă, Constantin Brâncuși este unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganța formei și utilizarea sensibilă a materialelor, combinând simplitatea artei populare românești cu rafinamentul avangardei pariziene. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cât și importanța acordată luminii și spațiului sunt trăsăturile caracteristice ale creației lui Brâncuși. Opera sa a influențat profund conceptul modern de formă în sculptură, pictură și desen.

Constantin Brâncuşi închiriază în 1907 un atelier în Rue de Montparnasse. În scurt timp, Brâncuşi a început să lucreze la “Rugăciunea“, o comandă pentru un monument funerar din Buzău, iar în 1909 revine în ţară pentru scurt timp şi participă la “Expoziţia oficială de pictură, sculptură şi arhitectură”, unde câştigă premiul II ex aequo. Până în 1914, participă cu regularitate la expoziţii colective din Paris şi Bucureşti, inaugurând ciclurile Păsări Măiestre, Muza adormită, Domnişoara Pogany.

VEZI ŞI  GALERIE FOTO. Târgu Mureş, oraşul care a ştiut să treacă peste toate problemele etnice​

În 1914, Brâncuşi deschide prima expoziţie în Statele Unite ale Americii la Photo Secession Gallery din New York City. Colecţionarul John Quin îi cumpără mai multe sculpturi, asigurându-i astfel o existenţă materială prielnică creaţiei artistice. În acelaşi an, ministrul de interne al României respinge proiectul monumentului lui Spiru Haret comandat cu un an înainte. Brâncuşi va păstra lucrarea în atelier şi o va intitula Fântâna lui Narci​s.

În 1915, începe să execute primele lucrări în lemn, printre care 2 Cariatide şi Fiul risipitor. La Paris, în 1919, apare volumul “La Roumanie en images” cu cinci reproduceri după lucrări ale lui Brâncuşi. În 1921, în revista Little Review din New York, apare primul studiu de amploare cu 24 de reproduceri din opera lui Brâncuși. De altfel, sculptorul avea să realizeze ulterior un celebru portret al acestuia, mai scrie wikipedia.org.

VEZI ŞI  GALERIE FOTO. Borsec, oraşul apelor minerale​

În 1928, la Wildenstein Galleries, din New York, se deschide cea de-a doua expoziţie personală a sa. Până în 1940, apar operele sale de seamă din ciclul Pasărea în văzduh, precum şi cele din ciclul Ovoidului. În acelaşi timp, Brâncuşi participă la cele mai importante expoziţii de sculptură din Statele Unite ale Americii, Franţa, Elveţia, Olanda şi Anglia. În atelierul său din Impasse Ronsin, în inima Parisului, Brâncuşi şi-a creat o lume a lui, cu un cadru şi o atmosferă românească.

</p><p>video: <strong>youtube.com</strong></p><p><span style=”line-height: 1.6em;”>Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris are un număr important de lucrări ale lui Brâncuşi lăsate prin testament moştenire României împreună cu tot ce se afla în atelierul său, după refuzul guvernului comunist al României anilor 1950 de a accepta lucrările lui Brâncuşi după moartea sculptorului.</span></p><p><span style=”line-height: 1.6em;”>În 1956, la Muzeul de Artă al Republicii din Bucureşti s-a deschis prima expoziţie personală Brâncuşi din Europa. Abia în 1964 Brâncuşi a fost “redescoperit” în România ca un geniu naţional. Atunci, ansamblul monumental de la Târgu-Jiu cu <em><strong>Coloana infinitului</strong></em>, <em><strong>Masa tăcerii</strong></em> şi <em><strong>Poarta sărutului</strong></em> a putut fi amenajat şi îngrijit, după ce fusese lăsat în paragină un sfert de veac şi fusese foarte aproape de a fi fost dărâmat.</span></p><p><span style=”line-height: 1.6em;”><strong>VEZI ŞI</strong>  </span><a data-cke-saved-href=”http://www.romanialibera.ro/special/documentare/galerie-foto–pitesteiul–orasul-lalelelor-370109″ href=”http://www.romanialibera.ro/special/documentare/galerie-foto–pitesteiul–orasul-lalelelor-370109″ target=”_blank”><strong>GALERIE FOTO. Cum arăta Piteştiul de odinioară​</strong></a></p><p><span style=”line-height: 1.6em;”>În anul 1957, Constantin Brâncuși îl cheamă pe arhiepiscopul Teofil, pr</span><span style=”line-height: 20.7999992370605px;”>arhiepiscopul Teofilarhiepiscopul Teofil</span><span style=”line-height: 1.6em;”>ot la biserica ortodoxă, se spovedește și se împărtășește, apoi îi mărturisește că moare “<em>cu inima tristă pentru că nu mă pot întoarce în țara mea</em>”. La 16 martie 1957 Constantin Brâncuși se stinge din viață la ora 2 dimineața, iar la 19 martie este înmormântat la cimitirul Montparnasse din Paris.</span></p><p> </p><p> </p>