» Milionul de dolari destinat reconstruirii satului Hadareni (Mures) a fost cheltuit de mantuiala si fara respectarea termenelor impuse de CEDO. In 2006, Guvernul se angaja in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului ca, in trei ani, casele romilor care au fost incendiate in timpul conflictului interetnic din 1993 vor fi reabilitate. Alte trei, plus un dispensar, vor fi construite de la temelie. scoala, caminul cultural si gradinita vor avea o noua infatisare, drumul va fi reparat, iar crearea unei activitati generatoare de profit va scoate din saracie romii din Hadareni. Roadele din 2009? Nici un proiect nu a fost finalizat, iar localnicii se plang de lucrari facute prost si nefunctionale.
Au trecut 16 ani de la conflictul interetnic de la Hadareni, cand, in urma unei altercatii, patru etnici romi si-au pierdut viata si 14 case ale minoritarilor au fost incendiate. Ecoul celor intamplate in toamna anului ’93 inca se mai resimte, chiar daca relatii conflictuale intre tigani si romani nu mai exista. Insa ceea ce ii face astazi sa vorbeasca apasat despre cazul Hadareni tine de proasta gestionare a banului public. In urma unui proces intentat de romi statului roman, in iulie 2005, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a dat castig de cauza minoritarilor, iar in 2006 Guvernul s-a angajat sa implementeze in sat un program de dezvoltare durabila.
"Va fi sat european"
Conform documentelor, asezarea ar fi trebuit sa fie adusa la standarde fara precedent. "In 2008, satul Hadareni din comuna Chetani, judetul Mures, va fi sat european in curs de dezvoltare din punct de vedere economic, social si informational, in care minoritatea romilor participa activ la dezvoltarea localitatii si se bucura de respectul si increderea locuitorilor", se arata in H.G. nr. 523/2006, act normativ care detalia si viitoarele investitii in zona. Pe scurt, Guvernul s-a angajat ca, pana in decembrie 2008, va investi un milion de dolari din bugetul statului pentru reabilitarea a zece case incendiate ale romilor, ridicarea din temelii a altor doua, reabilitarea scolii si a caminului cultural, construirea unui dispensar, refacerea drumului si crearea unei activitati generatoare de profit pentru romii din sat. Banii au fost alocati si pentru cursuri menite sa previna discriminarea.
Sincopele s-au ivit insa din start. Daca in 2006 Executivul incredinta Agentiei Nationale a Romilor (ANR) derularea si implementarea proiectului, in 2007 o modificare legislativa recreioneaza brusc sarcinile pentru Hadareni. "Intrucat ANR nu avea capacitate de implementare a programului, s-a decis ca Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) sa preia atributiile ANR referitoare la implementarea programului, urmand ca ANR sa efectueze monitorizarea si evaluarea programului", explica Cerasela Banica, reprezentant al Agentiei Nationale a Romilor. Intrebata de ce a fost nevoie de un an pentru a se ajunge la aceasta formula, Cerasela Banica raspunde concis, dar redundant: "ANR nu avea capacitate de implementare". Punct. "Iar circuitul banilor este asa: Secretariatul General al Guvernului transfera banii la ANR, apoi ANR-ul la PUND ", completeaza Mircea Mocanu, project manager PNUD.
"Au lucrat de mantuiala, ca sa scape de om"
La Hadareni, printre localnici gasesti numai nemultumire si reprosuri. Satenii spun ca li s-au reparat casele in bataie de joc, iar primarul sustine ca nu a vazut nici un deviz pentru lucrarile efectuate la scoala si la caminul cultural. In consecinta, nici nu vrea sa semneze receptia pentru ele.
"Acolo imi intra soarecii in casa, nici o usa nu se inchide, aici nu-i varuit. Daca le ziceai ceva muncitorilor, se enervau. Au lucrat ca sa scape de om, intr-o luna ne-au facut casa. Peste tot au facut numai lucruri de mantuiala", isi recita nemultumirea si Lucretia Moldovan, o femeie de etnie roma careia, in 1993, i-a fost incendiata casa. Ca si Lucretia, nici ceilalti romi nu sunt incantati de felul in care le-au fost reabilitate casele. Cu totii recunosc ca reparatiile nu ar fi putut transforma niste case vechi in mici palate, dar considera acum ca ar fi trebuit sa isi primeasca banii si sa le repare singuri.
"Uitati-va cum pica toate! Usile nu se inchid si am igrasie. Sa fi dat banii la fiecare tigan in parte – «Ia, dom’le, banii si repara-ti casa!» – si plateam eu un zidar care stia meserie. Ar fi iesit lucru ca lumea. S-a lucrat cand se facuse frig. Cum pot sa spun ca mi-au renovat casa?", se plange un alt beneficiar. Iar localnica Eleonora Rostas nu numai ca e revoltata, dar ridica noi pretentii: "Mi se pare normal ca romilor carora li s-au ars casele sa li se faca macar baie in casa si sa li se dea o suta de milioane pentru mobilier. N-ar fi ceva normal?".
"Au fost lucrari de proasta calitate"
Nici primarul Marius Cucerzan nu se arata satisfacut de lucrarile Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare. Edilul se autodefineste drept "fraierul care semneaza facturi, dar care nu stie nimic" intrucat, conform legii, trebuie sa semneze receptia cladirilor restaurate de PNUD. "Anul trecut, cand eram viceprimar, s-au inceput scoala si caminul. Ati vazut cum arata?!", se intreaba Cucerzan retoric, ca apoi sa-si exprime suspiciunile: "N-a existat nici un diriginte de santier. Eu n-am vazut nici un deviz de lucrari, nu stiu nici pana in ziua de azi cati bani s-au cheltuit la scoala, la caminul cultural". Primarul legitimeaza nemultumirile romilor si conchide: "Au fost lucrari de proasta calitate, cei de la Vel System, firma care a castigat licitatia, au dat lucrarile unor muncitori necalificati. Sa vedeti cum poate sa arate si scoala!".
Scoala, tot cu WC in curte
In planurile initiale, reabilitarea scolii ar fi presupus lucrari la fatada si in interior, o toaleta civilizata si dotarea cu mobilier modern. Practic insa, copiii folosesc aceeasi latrina veche si mizerabila din curte, iar ceea ce deja s-a reabilitat are nevoie de noi reparatii. "Nimeni nu ne-a cerut parerea. Au pus parchet in holul de la intrare in scoala, care normal ca s-a umflat dupa o luna de folosire; ar fi trebuit sa puna gresie. Nimic nu e terminat, baia cea noua nu are fosa septica si grupuri sanitare, deci e nefunctionala", explica Elisabeta Nichita, profesoara in Hadareni. In mai 2008, directoarea scolii, Maria Szanto, a sesizat PNUD cu privire la aceste nereguli, insa fara efect.
Explicatii oficiale se gasesc totusi. "Din pacate, banii de la Guvern au venit tarziu si s-a lucrat pe timp de iarna, stiu ca nu-s facute bine", declara Gruia Bumbu, presedinte ANR. "Nu stiu cum s-a lucrat in 2007, nu ma ocupam de acest program", se justifica si Mircea Mocanu, actualul responsabil de proiect din partea PNUD.
MOMENTUL 1993
La trei ani si jumatate dupa violentele dintre romani si maghiari, din martie 1990, de la Targu-Mures, un nou conflict interetnic izbucneste in judet, de data aceasta in satul Hadareni. Pe 20 septembrie 1993, dupa ce un localnic roman a fost injunghiat mortal de trei romi, intr-un conflict spontan, populatia majoritara a incendiat 13 case ale romilor. Alti trei oameni au murit astfel, unul ars de viu in propria locuinta, iar doi linsati de multimea furioasa. Ulterior, au fost condamnate opt persoane.
"A fost o mica eroare"
Bomboana pe coliva s-a pus insa un an mai tarziu, in 2008. Din cauza unei "mici erori a Guvernului", dupa cum se exprima reprezentanta ANR, Cerasela Banica, proiectul Hadareni a fost sistat complet. "Banii pentru 2008 au intrat in vistieria ANR la sfarsitul anului, in octombrie, pentru ca nu au fost prevazuti in bugetul de stat. A fost o mica eroare. Iar noi, din ianuarie pana in septembrie, am facut demersuri, ca sa cerem deblocarea banilor", spune Banica. "Nu s-a putut termina programul in decembrie 2008, asa cum prevede hotararea de guvern. Daca tu imi transferi banii in octombrie si vrei sa-i utilizez pana in decembrie, asta nu se poate, nu e timp, obiectiv vorbind", declara si Mircea Mocanu.
Conform angajamentului Guvernului in fata CEDO, lucrarile de la Hadareni ar fi trebuit finalizate pana in decembrie 2008. Obiectiv ratat: scoala si caminul cultural asteapta noi reparatii, cele zece case nu au fost racordate la apa, noul dispensar nu exista, la fel si cele trei case care ar fi trebuit ridicate din temelie, iar infiintarea unei activitati generatoare de profit suna la fel de idilic precum visul unei nopti de vara.
Ce se intampla acum? "Urmeaza sa facem o noua hotarare de guvern, ca sa se aloce banii pentru terminarea programului. Iar ca sa putem face asta, trebuie definitivat mai intai bugetul de stat pentru 2009", conchide Gruia Bumbu.
După ce, în urmă cu aproape 15 ani, romii şi românii s-au căsăpit la Hădăreni, banii obţinuţi pentru reconstruirea caselor incendiate, a şcolii şi a căminului cultural trădează mântuiala cu care lucrările au fost făcute.
window.onload = init;
function init() {
var ip = “”;
getIp(ip);
return false;
}
