» Pentru Romania, 2008 este primul an in care se aplica noile normative privind monitorizarea calitatii apelor. Timp de sapte ani, litoralul va face obiectul unui program special de verificare a indicilor de calitate a apei, program derulat de autoritatile responsabile in domeniu sub atenta supraveghere a comisiei de specialitate a UE. Buletinele de analiza pentru probele recoltate in aceasta vara din statiunile autohtone sunt conforme procedurilor europene si, teoretic, rezultatele sunt declarate satisfacatoare. In realitate insa lucrurile stau mult mai prost. Turistii romani, dar mai ales strainii, se plang de calitatea apei marii pe litoralul romanesc. Cei care au vizitat riviera bulgara spun ca exista diferente mari in ceea ce priveste claritatea si calitatea apei de imbaiere. Autoritatile romane dau vina pe procesul ireversibil de toxifiere a marii, insa nimeni nu vrea sa recunoasca adevarul: litoralul romanesc este corigent la capitolul calitatea apei.
Scandalul buletinelor de analiza a apei de imbaiere, izbucnit la inceputul sezonului, a readus in atentia autoritatilor o problema mai veche, ignorata an de an: vechile retele de evacuare direct in Marea Neagra a apei menajere de la hotelurile de pe litoral. In parte inchise la scurt timp dupa 1989, asa-zisele canalizari sunt in fapt niste improvizatii rudimentare, care nu respecta nici o norma de mediu. Instalatia este o simpla teava de diametru mare, care porneste de pe faleza si inainteaza cativa kilometri in larg. Pe aici ajung in mare reziduurile activitatilor turistice. Din cauza distantei mari dintre plaje si locul de deversare a deseurilor, turistii nu au suferit pana in urma cu cativa ani de pe urma poluarii in largul marii. In prezent, conductele ruginite se sparg periodic, iar resturile ajung in apropierea plajei.
Zonele "rosii"
Pe litoral exista mai multe zone critice din punctul de vedere al protectiei mediului. Prima este in nord, respectiv in perimetrul Navodari-Mamaia, a doua in Eforie Sud si ultima in sud, la Venus, unde exista o sursa naturala de apa cu concentratie mare de sulf. Periodic, institutiile de mediu recolteaza probe de apa pentru stabilirea concentratiei de nitrati, nitriti si agenti patogeni. Acestia din urma provin exclusiv din activitatile umane, iar prezenta lor intr-un procent ridicat, chiar daca nu este depasita limita maxima admisa, indica deversari de resturi menajere.
Cu ochii pe statiile de epurare
Reprezentantii Regiei Autonome Judetene de Apa Constanta sustin ca reteaua de canalizare de pe litoral este monitorizata in permanenta si ca aceasta nu polueaza mediul. "Toate statiile de epurare au fost modernizate sau sunt in curs de modernizare conform standardelor europene.
Ultimul control din partea Garzii de Mediu din Bucuresti a infirmat ipoteza poluarii apei de mare din sistemul statiilor de epurare RAJA. Pe litoral functioneaza patru statii de epurare: Constanta Nord, Constanta Sud, Eforie Sud si Mangalia. In cazul primei dintre ele, ce deserveste statiunea Mamaia si care este in curs de modernizare, s-a adoptat masura transferului unei mari cantitati de apa pentru procesare catre Constanta Sud, cea mai moderna dintre statii", a precizat Irina Oprea, purtatorul de cuvant al RAJA Constanta. Ea a mai adaugat ca in fiecare statie de epurare exista un laborator care, periodic, analizeaza componentii apei si toata reteaua de canalizare RAJA este monitorizata.
Sigilarea tevilor
Pentru reducerea riscului de poluare a apei de imbaiere, Directia Apele Romane Dobrogea Litoral a sigilat la inceputul acestui sezon o parte din conductele RAJA. "Este un procedeu pe care il aplicam in fiecare an. Buletinele de analiza se incadreaza in limitele normale si indica starea buna a apelor de imbaiere", a spus Catalin Anton, purtatorul de cuvant al DADL.
Lege schioapa
Reprezentantii institutiilor de stat nu confirma, dar nici nu infirma poluarea accidentala a apei marii din vechile conducte abandonate. De altfel, existenta acestui fenomen este greu de demonstrat din cauza procesului de dilutie. Substantele poluante se dilueaza repede in apa de mare si, chiar daca probele de apa arata cresterea indicilor de substante straine, nu se poate stabili cu exactitate locul de unde s-a produs deversarea. Practic, in cazul unei alarme de poluare, se recolteaza rapid probele de la statiile de epurare si alte posibile surse de contaminare cunoscute, iar daca acestea ies negative, este clar ca deversarea a fost facuta din alte sisteme, mai ales ca de-a lungul litoralului au loc activitati industriale in urma carora rezulta resturi de hidrocarburi si alte substante nocive. O alta posibila sursa de poluare este traficul naval. Turistii care au frecventat ani buni litoralul romanesc stiu foarte bine ca, daca vad una sau mai multe nave in apropierea coastelor, pot intalni mici pete de petrol in apa.
Din pacate, noua legislatie nu pune mare pret pe deversarile accidentale care pot schimba indicii de calitate a apei pe o perioada scurta de timp.
Premii pentru curatenie
Organizatiile nonguvernamentale incearca sa limiteze efectele poluarii litoralului prin diverse programe de constientizare a agentilor economici, a institutiilor de stat si a turistilor. "In 2005 am demarat proiectul «Litoralul curat». Dupa trei ani de derulare a programului am strans peste 100 de tone de deseuri de pe plaje", a spus Cosmin Barzan, reprezentantul Mare Nostrum.
» 254 de specii pe "lista rosie"
Asa-numita "Carte Rosie a Marii Negre" include 254 de specii in pericol. Cele mai amenintate sunt pasarile, cu 66 de specii periclitate, flora, cu 63 de plante, si fauna marina, 54 de specii de pesti si 46 de specii de crustacee fiind amenintate. Ultimele expeditii arata un asalt al speciilor straine, care, incet-incet, inlocuiesc formele de viata autohtone. De altfel, Marea Neagra este recunoscuta pentru concentratiile mari de substante otravitoare prezente la adancimi de 100 de metri, substante care nu permit dezvoltarea formelor de viata.
In proportie de 90%, Marea Neagra este moarta, formele de viata concentrandu-se pe platforma continentala, in apropierea coastelor, adica exact acolo unde se produc deversarile de reziduuri. "Ecosistemul Marii Negre este unul fragil, care poate fi afectat de activitatile omului", a precizat biologul Razvan Popescu Mirceni, directorul Oceanic Club. "Marea Neagra se confrunta cu un proces de etrofizare. Anumite specii de alge se dezvolta in exces si consuma oxigenul din apa", a declarat Cosmin Barzan.
» Standardul bulgaresc
"Nu am fost pana acum la bulgari, insa am auzit ca apa de mare este foarte curata, iar nisipul mult mai fin. Aici, la Mamaia, vreo doua zile nu am intrat in apa din cauza algelor. Ma gandesc serios ca la
vara sa plec intr-o statiune din Bulgaria", a afirmat Ionela Marin, turista in Mamaia.
"Am fost o data la Nisipurile de Aur. Apa marii era clara. Nu inteleg cum, la o distanta relativ mica fata de statiunile romanesti, bulgarii reusesc sa mentina apa curata", a declarat Elena Ionescu, din Constanta.
