Bucureştiul are 183 de clădiri care reprezintă pericol public în caz de cutremur, multe teatre sau săli de spectacol fiind în pericol pentru că proprietarii refuză consolidarea, informează Mediafax.
În Capitală sunt 366 de clădiri expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic, dintre care 183 reprezintă pericol public, alte 306 imobile fiind în clasa II de risc seismic, arată Primăria Municipiului Bucureşti.
În perioada 2002-2012 au fost executate şi finalizate lucrările de consolidare la 14 clădiri, iar în 2013-2015 au fost finalizate alte patru clădiri. Alte 35 de clădiri au fost consolidate din surse proprii ale proprietarilor, iar la trei imobile sunt şantiere deschise.
O sută de şcoli au fost consolidate în cadrul programului “Reabilitarea Infrastructurii Educaţionale din Bucureşti”, confinanţat de Banca Europeană de Investiţii.
De asemenea, au fost consolidate monumente istorice de interes public, printre care Hanul Gabroveni, Casa Cesianu, sediul vechi al Primăriei Capitalei şi Centrul unic de informare de pe bulevardul Elisabeta. În prezent, sunt în derulare proiecte de consolidare la Arcul de Triumf, Observatorul Astronomic “Vasile Urseanu” şi la Muzeul “Nicolae Minovici”.
În Centrul Istoric, pe baza documentelor proprietarilor prevăzute de lege, Primăria Capitalei are în program contractarea execuţiei lucrărilor de consolidare la trei clădiri. Pentru alte două imobile, proiectele de consolidare sunt în curs de elaborare, iar pentru încă o clădire urmează contractarea proiectării lucrărilor de consolidare, a precizat Primăria Capitalei, în răspunsul transmis MEDIAFAX.
În cazul altor zece clădiri din Centrul Istoric, care necesită consolidare şi care se află în proprietatea statului, au fost elaborate studii şi expertize, urmând să se decidă în Consiliul General dacă finanţarea se va face din bugetul local sau în parteneriat public-privat.
În ceea ce priveşte teatrele din Capitală, municipalitatea precizează că Teatrul “Constantin Tănase”, aflat pe Calea Victoriei nr. 33-35, a fost consolidat numai cu acordul şi împreună cu proprietarii locuinţelor situate deasupra spaţiului aferent teatrului.
Reprezentanţii municipalităţii susţin însă că, din punct de vedere tehnic şi juridic, în aceeaşi situaţie se află şi alte teatre şi spaţii publice, iar fără acordul tuturor proprietarilor, în condiţiile legale actuale, nu se pot face lucrări de consolidare.
În cazul Teatrului Nottara, care începând de luni şi-a suspendat toate spectacolele şi evenimentele programate în sălile din sediul de pe bulevardul Magheru nr. 20, pe termen nedefinit, Primăria Capitalei arată că această clădire nu a putut fi consolidată, în condiţiile în care proprietarii refuză categoric consolidarea.
Bucureştiul este capitala cu cea mai mare expunere seismică din Europa şi ocupă locul zece la nivel mondial
Potrivit datelor prezentate de municipalitate la începutul anului, în Capitală sunt 113.863 de imobile, care totalizează 804.287 de apartamente. Din întreg fondul construit, cu destinaţie majoritară de locuit, au fost expertizate 2.523 de clădiri şi s-a constatat că 183 de imobile se înscriu în categoria de risc I – pericol public, dintre care peste 92 la sută au fost construite înainte de 1940, adică în perioada în care nu existau norme pentru construcţia de locuinţe. În plus, structura acelor imobile a trecut şi prin cutremurele majore de după 1940.
În funcţie de regimul de înălţime, aceste imobile se repartizează astfel: 85 de clădiri au peste cinci etaje (44,7 la sută), 46 de clădiri au peste opt etaje (24 la sută) şi 59 au sub patru etaje (31,05).
Majoritatea specialiştilor consideră că cele mai vulnerabile clădiri sunt cele construite înainte de intrarea în vigoare a codului de proiectare seismică din 1978 şi se împart în clădiri înalte sau de înălţime medie, construite înainte de 1945 şi clădiri înalte sau de înălţime medie, construite după 45, dar înainte de cutremurul din 77.
Primăria Capitalei a notificat proprietarii din peste 370 de imobile cu privire la obligaţiile lor legale pentru reducerea riscului seismic şi în ultimii doi ani a trimis propuneri de modificare substanţială a programului de consolidare către Guvernul, acestea vizând inclusiv posibilitatea acţionarii în instanţă a tuturor proprietarilor care obstrucţionează, sub orice formă, procesul de consolidare şi scoaterea acestora din programul naţional, urmând ca aceştia să-şi plătească în timp real consolidarea proprietăţii fără a beneficia de împrumutul fără dobândă.
