România are nevoie de mai mulți tractoriști

de Dan Gheorghe , 30 decembrie 2015 - stire actualizata la ora 17:08, 31 decembrie 2015

Profesorii liceelor agricole solicită ministerelor Educaţiei şi  Agriculturii schimbări radicale. Dascălii din ţară demonstrează că ştiu  ce şi mai ales cum trebuie să se întâmple. Ei aşteaptă legi eficiente de la guvernanţi. Aceasta este concluzia unei recente întruniri de la Braşov, la care am fost invitat să particip.

Dacă în sistemul de învăţământ românesc din ultimii 26 de ani reforma a  fost mai degrabă mimată, vopsindu-se pur şi simplu gardul, în schimb  despre şcolile agricole, silvice, veterinare şi agromontane se poate  spune că, din 1990 încoace, nici măcar de „vopsea“ n-au avut parte. Am  participat, la Braşov, la o întrunire pe tema liceelor agricole, fiind prezenţi reprezentanţii mai multor instituţii de profil  din ţară. Toţi vorbind despre aceleaşi grave probleme. Prima este legată de mentalitate. Se spune că cine se duce la un liceu din sfera agricolă înseamnă că vrea să trăiască la coada vacii. Din ce în ce mai puţini elevi aşadar, după 1990. Acest an e luat ca un reper în istoria învăţământului de profil, pentru că înainte erau câte două-trei licee în fiecare judeţ, dintre cele care pregăteau noile generaţii de  fermieri. Ce s-a întâmplat după aceea, o spun statisticile, pentru că  din 124 de şcoli din acest domeniu au mai rămas 77, la toate capitolele,  iar dintre acestea cele agricole dacă mai sunt azi vreo 30.

Lipsă de bani pentru manuale

Baza materială este o altă durere. Unii profesori îmi spuneau, de pildă,  că la profilul alimentar trebuie să aduci de acasă felurite ingrediente,  ca să înveţi în laboratorul şcolii cum se fac diverse preparate  culinare. Legea, zic dascălii, face referire numai la bunurile imobile  ale şcolii, mobilier, aparate şi aşa mai departe. De materii prime nu se  mai aminteşte în regulamentele naţionale. Dar peste toate se află  imposibilitatea acestor licee de a-şi trimite elevii în practică la  ferme agricole sau la firme de producţie din domeniul alimentar. Şi asta  mai ales din cauză că, după 1990, nu există un cadru bine stabilit de  colaborare între şcoli şi ferme sau fabrici. Şi atunci sigur că se  ajunge în situaţia în care elevii rămân doar cu teoria învăţată în  şcoală, pentru că practica se reduce de cele mai multe ori la o simplă  adeverinţă cu un mare gol în spatele ei. Dar nici la teorie situaţia nu  este mai bună. Lipsesc manualele pentru ultimele două clase de liceu. Nu  se tipăresc, spun dascălii, din cauza banilor care nu există. Profesorii  care predau la aceste clase trebuie să conceapă singuri un plan de  lecţii, evident bazat pe programa de învăţământ.

„Poate ne-o auzi premierul Cioloş“

Remarc totuşi o mare fractură. Pe de-o parte, nu există colaborare între  liceele agricole şi fermele ori firmele din domeniul alimentar. Pe de  altă parte, aşa cum s-a spus la întrunire, se simte lipsa acută de  specialişti în agricultură, chiar şi cei cu pregătire medie. Vorba aia,  dai cu tunul prin sate şi nu mai găseşti azi un tehnician agricol sau un  tehnician veterinar. Fermele, mi se spune, duc lipsă de mecanici, de  tractorişti, fabricile de mezeluri aleargă după procesatori de carne.  Cele două entităţi, şcoli şi producători, par a nu se vedea reciproc,  deşi au nevoie, până la urmă, unii de alţii. „Este nevoie de reformă în  privinţa liceelor agricole. Fără această reformă există riscul ca, în  următorii ani, şi liceele care au mai rămas să dispară“, strigă lumea la  unison. „Poate ne-o auzi premierul Cioloş, că şi el a învăţat la un  liceu agricol din România“, remarca cineva. Pentru că, altfel, la uşile  ministerelor Educaţiei şi Agriculturii au mai fost directorii acestor  licee, ani la rând, de acolo întorcându-se de fiecare dată doar cu  promisiuni.

Un program-pilot

Şi totuşi ceva s-a mişcat, în ultimul an şi jumătate. Este vorba despre  un program-pilot prin care elevii Colegiului pentru Agricultură şi  Industrie Alimentară „Ţara Bârsei“ din Prejmer au avut ocazia să treacă  prin toate fazele de teorie şi de practică, dar după alte principii, mai  concrete. Treaba asta a fost iniţiată de World Vision România,  oraganizaţie care are, din anul 2000, în satul Criţ, din judeţul Braşov,  o fermă agricolă demonstrativă. Acolo poţi să înveţi, prin metode  practice, toate fazele creşterii animalelor, apoi să afli cum se cultivă  pământul conform ultimelor tehnologii pe plan mondial. Poate că deloc  întâmplător, aş putea spune, tocmai acest liceu a intrat într-un  asemenea program. Am cunoscut-o pe directoarea şcolii, Maria Drinovan.  Mi-a zis că e în funcţia asta de 20 de ani, că o viaţă întreagă a lucrat  în slujba copiilor care fac o şcoală agricolă, că mai are trei ani până  la pensie, dar că, până atunci, vrea să lase o reformă adevărată în urma  ei.

Noi metode de învăţare

Dar să revin la programul despre care vorbeam. El a avut câteva  componente interesante. Profesorii acestui liceu au elaborat, pe trei  categorii distincte, Caiete de Practică, un fel de manuale, dar numai cu  informaţiile esenţiale, în domeniile tehnician veterinar, lucrător şi  tehnician în agroturism şi preparator în industria cărnii şi peştelui.  Elevii au fost împărţiţi în grupe mai mici, în comparaţie cu numărul  copiilor dintr-o clasă, pentru că e mai uşor, spun dascălii, să lucrezi  cu un număr mai mic de şcolari. Copiii au mers la ferma din Criţ.  Fiecare grupă avea un profesor de practică, în speţă cadrul didactic din  partea liceului, şi un tutore de practică, adică un specialist din  partea fermei. Cei doi erau într-un dialog permanent cu elevii, pentru a  le explica ce trebuie şi de ce trebuie să facă tot felul de lucruri,  atât în privinţa creşterii animalelor, cât şi la cultivarea plantelor.  La finalul fiecărei zile de lucru, elevii aveau de completat un Jurnal  de Practică, în care scriau ce învăţaseră şi ce făcuseră în acea zi.  După aceleaşi principii organizatorice s-a desfăşurat practica la o  pensiune, tot în satul Criţ, pentru cursul de agroturism.

Cât de greu găseşti firme care să deschidă uşa elevilor

Şcolarii au mers apoi în vizită de documentare în câteva fabrici de  lactate şi de prelucrare a cărnii, dar şi la o fabrică de ciocolată.  Aici este de remarcat ce spune managerul de proiect din partea World  Vision, Gabriel Achim. A fost foarte greu să găsească gazde pentru  aceste vizite. Producătorii nu aveau timp pentru a-i primi pe elevi,  alţii aduceau în atenţie faptul că şcolarii nu pot intra în spaţiile  unde igiena este strictă. Managerul trage o concluzie foarte clară,  anume că trebuie create nişte structuri cu scop educativ, unde elevii  liceelor agricole să aibă acces şi să facă practică. El a dat ca exemplu  ceea ce se întâmplă în Occident, unde există ferme agricole, structurate  pe diverse categorii de producţie, care au în mod explicit scop  instructiv. Asemenea modele vor putea fi aplicate şi la noi, pentru că  de anul viitor, din februarie, va fi la dispoziţia celor interesaţi un  program european, cu tot cu fondurile necesare, destinat formării  profesionale, atât în privinţa elevilor, cât şi altor categorii de  oameni care vor să înveţe o meserie. Firmele pot primi subvenţii pentru  a pune la dispoziţia şcolilor infrastructura necesară şi mai ales  personal calificat care să îndeplinească funcţia de tutore de practică.  Astfel de fonduri pot fi accesate şi în urma unei colaborări între  şcoală şi agentul economic.

Colaborare între ministere

O altă remarcă aparţine directoarei Colegiului din Prejmer, Maria  Drinovan, despre necesitatea unei colaborări între ministerele Educaţiei  şi Agriculturii. Ambele instituţii ar trebui să constituie o umbrelă  pentru şcolile cu profil agricol. Este drept că un protocol de acest fel  există, pe hârtie doar, de prin 2007. Şcolile agricole şi firmele pot  colabora pe baza unui contract-cadru, însă realitatea e cu totul alta,  defavorabilă ideii de practică a elevilor. „Nu este uşor, dar cu  perseverenţă se pot realiza multe pentru şcolile cu profil agricol. Cel  mai important este să se înţeleagă interesul elevilor. Am remarcat la ei  cât de atenţi au devenit în timpul orelor practice, în ferma de la Criţ.  Acest program a scos în evidenţă o serie de instrumente de învăţare prin  practică. Se vorbeşte de atâţia ani despre reformă. Există, iată,  modalităţi de-a se aplica aceste principii“, conchide Gabriel Achim.

Oamenii de jos înţeleg ce nu văd cei de sus

Toate aceste probleme au fost întărite de spusele altor reprezentanţi ai  diverselor şcoli cu profil similar, prezenţi la reuniunea de faţă,  Colegiul Naţional Agricol „Carol I“ din Slatina, Colegiul Agricol  „Gheorghe Ionescu Siseşti“ din Valea Călugărească, Colegiul Tehnic  Agricol „Alexandru Borza“ din Geoagiu, Liceul Tehnologic Agromontan  „Roman Constantinescu“ din Vălenii de Munte şi Colegiul Agricol „Daniil  Popovici“ din Sibiu. Unii au relatat despre programul de instruire în  turismul agromontan, în care fuseseră incluse opt şcoli axate pe acest  domeniu din ţară, dar ideea aceea a fost în cele din urmă abandonată.  Aud şi o veste bună, de la liceul din Vălenii de Munte, în privinţa unei  colaborări, materializată prin lecţii practice, cu o asociaţie apicolă.  „Situaţia fericită pentru noi este că oamenii din mediul rural au  înţeles, în comparaţie cu cei de la conducerea ţării, importanţa  şcolilor noastre, şi îşi trimit copiii la noi, să înveţe. Fermierii ştiu  că se va pune tot mai mult accent pe competenţa profesională atunci când  vor fi accesate fonduri europene pentru agricultură, silvicultură,  zootehnie, agroturism“, spune profesorul Nicolae Cursaru, de la Văleni.

Scrisoare deschisă către Educaţie şi Agricultură

Colegii lui adaugă cel mai important element, eficientizarea  învăţământului agricol. Asta înseamnă crearea unei baze materiale  solide, o programă şcolară adaptată tehnologiilor moderne şi mediului  concurenţial, dar şi o legislaţie care să deschidă porţile firmelor din  industria alimentară pentru practica elevilor. “Este important de  înţeles că instrumentele şi metodele de practică trebuie adaptate  fiecărei şcoli agricole în parte, şi în special la specificul zonei în  care se află liceul respectiv. Unele meserii sunt caracteristice  muntelui, altele, câmpiei“, spune directorul şcolii din Sibiu, Muguraş  Popescu. Nu în ultimul rând, reprezentantul sistemului educativ la  această reuniune, în persoana inspectorului şcolar general din judeţul  Braşov, Ariana Bucur, a ţinut să evidenţieze disponibilitatea şcolilor  pentru noi forme, practice, de pregătire a elevilor. „Copiii trebuie  motivaţi să înveţe şi trebuie găsite acele modalităţi practice, în acest  scop“, susţine oficialul. Sincer vă spun, rar mi-a fost dat să descopăr  atât de multă însufleţire şi mai ales un program coerent de reformă în  sistemul educativ, aşa cum am întâlnit la profesorii din şcolile  agricole.

Este încă o dovadă a ceea ce s-a mai spus şi cu alte ocazii,  că dascălii din teritoriu, chiar şi din cea mai îndepărtată şcoală,  trebuie ascultaţi. Ei au de multe ori o viziune mai clară despre cum  trebuie schimbate lucrurile în învăţământ. Cadrele didactice din şcolile  agricole au spus, la finalul reuniunii de la Braşov, că vor redacta în  cel mai scurt timp o scrisoare deschisă adresată ministerelor Educaţiei  şi Agriculturii, cu propunerile lor de reformă a învăţământului din  acest domeniu. Că doar avem un nou Guvern. Să vedem dacă vor fi, de data  asta, luaţi în seamă.   

Comentarii

  • urbanie

    04 ianuarie 2016 12:08

    Sanchi !...tiu cazuri în care, pentru că au accesat nite fonduri europene i aveau nevoie de patalama pensiune agroturistică, păstrăvărie, etc s-au înscris la cursuri i le-au absolvit FĂRĂ SĂTREACĂ DELOC PE-ACOLO... În schimb, dom'profesor are jipan de-acuma...Totui, nu-i rău să se facă coli. Mai bine decât...beserici.

    raspunde comentariului
  • aaa

    02 ianuarie 2016 7:28

    Cum asa? Romania este o tara de tractoristi

    raspunde comentariului
  • mecu

    01 ianuarie 2016 12:15

    Invatamintul agricol,este desconsiderat,ca de fapt intreaga Agricutura,si tot ce tine de meseriile traditionale,romanesti!Acum toata lumea vrea so faca doctori si juristi,sau orice numai,spoiala,ieftina pe bani,cu diplome,cumparate la taraba pe bani,nicidecum pe merit de invatat!Apoi,toti acesti diplomati si plagiati,dau buzna in politica,si smecherii,trafic de orice,numai munca nu,pentru ca nestiind nici o meserie,fac si ei ce se invata pe strada,si gasca de smecheri!Asa fac guvernantii cultura,si educatie nationala,scotind pe banda rulanta semidoti cu diplome de hoti!Ca sa lase urmasi de nadejde de teapa lor,sa le mosteneasca averile furate!Trebuie sa inceteze,sa fie desfiintate toate scolile postliceale de orice natura,particulare,pe bani unde nu se fac cursuri,nu se invata nimica,decit hotie prin cafenele si cluburi deocheate,pe bani!Trebuie revitalizate scolile de meserii,cu o legislatie clara si legata de practica si viata,permitind prin un pachet legislativ incadrarea in muca din timpul scolii,si permitind acordarea de credite de activitati particulare sau asociativ,pentru,a reactiva ramura agriculturii,zootehniei,cu centre zonale de colectare valorificare a productiei agricole!Trebuie urgent facuta topografia terenurilor de stat,prin atragerea si tineretului scolit in aceste specialitati,si astfel asigurindu-le loc de munca!Sint destule de facut si in turism,unde lacheii au acaparat toata baza turistica ce o tin in nefunctionare!Trebuie si aici luate masuri si puse restrictii,ca cei care nu realizeaza un rulaj turistic anual functie de capacitatea turistica,sa fie inchise,si sa fie obligati a vinde,predea la alti intreprinzatori capabili de a realiza indicatorul,comercial turistic,de un anumit venit pe loc de cazare-servire de local anual!

    raspunde comentariului
  • Cico

    31 decembrie 2015 15:38

    Pai daca s-au facut toti tractoristii parlamentari, primari, profesori doctori, de unde sa mai fie tractoristi?

    raspunde comentariului
  • Joaquin Murieta

    30 decembrie 2015 23:53

    Am mai spus si repet. Romanii nu vor accepta sa traiasca innapoiat practicand o agricultura innapoiata si castigand doar cat sa nu moara de foame. Mai multi tractoristi nu vor putea fi gasiti deci singura solutie este proiectarea de tractoare automate care sa are singure. 3 sau mai multe tractoare pot urmari un tractor conducator condus de tractorist si ara fara ca nimeni sa nu conduca tractoarele urmaritoare. Pe unele ogoare pot fi instalate elici eoliene. De stalpii deja instalati pot fi conectate fire similare cu cele de troley-bus. Un tractor electric cu motor de troley-bus poate fi proiectat si el poate ara nu doar automat ghidat de fire ci si alimentat doar cu electricitate mult mai ieftina decat motorina. Faceti asta caci fraieri sa se faca tractoristi conducatori ai tractorului primitiv ca cel din poza sigur nu veti gasi.

    raspunde comentariului
    • Cornel

      31 decembrie 2015 0:46

      S-a incercat in CCCP metoda.Evident ca pamintul nu este plat.Si nu a functionat!Peste vre-o 50 de ani de dezvoltare a roboticii ar putea sa apara primi tractoristi care sa lucreze din patutz.Se pot conduce drone din patutz.Unul face decolarea, altul cauta tintele, altul autorizeaza, altul raspunde comunicatii, altul aterizeazaCam multi tractoristi nu-i asa?Un tractor bun azi costa 100K, o drona buna zeci de milioane chiar mai mult.E vorba de economicitate si evitarea supratehnologizarii.Exista si aberatii in lumea de azi, in domeniul roboticii.Parcarea in 3 miscari e facuta automat de unele automobile de clasa medie, de cativa ani deja.Este o exagerare, dar aici e vb de confort.Si o oglinda retrovizoare de automabil de lux, ajunge sa aibe 5 motorase in ea, plus incalzitoare, spray degivrator.Din nou e vb de confort, viteza, dar nu necesitate.Dar daca afara sunt -10 grade incepe sa devina si necesitate

      raspunde comentariului
      • Joaquin Murieta

        31 decembrie 2015 21:59

        Ce prostie ca daca a incercat URSS si nu a reusit cu tehnologia de atunci trebue deci sa renuntam si noi azi. Ce prostie ca pamantul nu e plat. In SUA orice ogor care are chiar si o mica denivelare e considerat nefolosibil pentru agricultura moderna si transformat in pasune sau parloaga. Denivelarile pot fi si sunt inlaturate prin inbunatatiri funciare dar in balta Brailei de exemplu nu e nici o denivelare deci tractorul automat nu ar avea nici un obstacol. Denivelari atat de mari ca muntii Anzi nu exista in Romania totusi ei au fost terasati si cultivati de Incasi.

        raspunde comentariului
  • fantastic!

    30 decembrie 2015 21:37

    si eu care credeam ca ne mai trebuie cateva mii de politicieni....

    raspunde comentariului
  • Gica contra

    30 decembrie 2015 21:36

    Toti minoistrii invatamantului au invatat copii de gradinita teoria multimilor si integrale dar nimic util.Motivul este ca si ei sunt AFONI. si nu se pricep la stiinta aplicata . Trebuia introdus din clasele primare, meserii tamplarii, fierarie, sudura, mecanica , electricieni, instalatori , ca la terminarea de 8 clase copilul sa stie ceva practic .Chiar daca ajunge inginer va sti ce inseamna practica .Dar toti au dispretuit meseria , adevarat ca daca muncesti ramai sarac.

    raspunde comentariului
    • Cornel

      31 decembrie 2015 0:56

      Iar daca la 12 ani nu stii o meserie sa fii trimis in lagar!Inainte de 1989, jumatate din colegii mei nu au intrat la liceu, ci la scoala de meserii.Dupa cotitura din acelasi an, toti analfabetii au reusit sa termine 2-3 facultati si sa-si cumpere sinecuri prin administratie.Exista cazuri ireale, cu elevi de nota 1unu la treapta I, care sunt prin barou azi.Tu nu stii gradul de impostura care ataca insasi republica.

      raspunde comentariului
      • Gica

        01 ianuarie 2016 1:25

        Daca esti prost si nu te duce capul la nimc, lipesti afise la un partid timp de trei cicluri electorale si esti pus pe lista care te trimite-n parlament. Apoi astepti ca in fiecare luna , masina de numarat banii sa-ti dea 10 000lei pentru cabinetul parlamenrtar, bani pentru care nu trebuie sa aduci nici o justificare. basca pensia speciala. Daca era sa se dea examen, nu ajungea nici un analfabet acolo.Asa prin alegeri tot felul de aratari populeaza Calea 13 Septembrie.

        raspunde comentariului
anunturi mica publicitate
Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.