p.p1 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; text-align: justify; line-height: 10.0px; font: 10.0px Helvetica}p.p2 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; text-align: justify; text-indent: 5.7px; line-height: 10.0px; font: 10.0px Helvetica}p.p3 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; text-align: justify; text-indent: 5.7px; line-height: 10.0px; font: 10.0px Helvetica; min-height: 12.0px}p.p4 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; line-height: 10.0px; font: 10.0px Helvetica; color: #a71f78}p.p5 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; font: 10.0px Helvetica; min-height: 12.0px}p.p6 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; line-height: 10.0px; font: 9.0px Helvetica; color: #a71f78}span.s1 {font-kerning: none}span.s2 {color: #272c36}
Măștile ritualice utilizate în diferitele comunități din Transilvania aveau un rol magic, de alungare a spiritelor rele. În comunitățile românești, măștile sunt asociate mai ales cu obiceiurile dintre Crăciun și Bobotează. Astfel de obiceiuri sunt Dracii, Capra sau Moșii, care marchează trecerea în noul an. În comunitățile maghiare și săsești, măștile sunt asociate cu Fărșangul. Este vorba de carnavalul care marchează Lăsatul Secului, adică intrarea în postul Paștelui și sfârșitul iernii, a explicat directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj, istoricul Tudor Sălăgean.
Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj găzduieşte una dintre cele mai interesante expoziții dedicate obiceiurilor de iarnă – atât cele care marchează sfârșitul anului, cât și cele care se referă la sfârșitul iernii. Este vorba de o expoziție de măști ritualice, care sunt utilizate în comunitățile românești, maghiare și săsești. Expoziția de măști a fost prezentată în 2015 și la Veneția, în timpul carnavalului din Orașul Dogilor, și a atras peste 6.000 de vizitatori.
Tudor Sălăgean crede că, în trecut, și românii au avut un obicei asemănător cu Fărșangul și cu celebrul Carnaval de la Veneția. „Ne putem întreba unde a dispărut vechiul carnaval pe care trebuie să îl fi avut și romanicii care au locuit în trecut pe aceste meleaguri. Cred că specialiștii Muzeului Etnografic al Transilvaniei vor încerca să răspundă acestei întrebări prin cercetările lor”, a precizat muzeograful.
Un interval sacral
Cele 12 zile ce încadrau cumpăna dintre ani, precum și perioada anterioară Lăsatului de Sec constituiau în satul tradițional transilvă-nean un interval sacral marcat de ceea ce denumim, în general, ”obiceiurile de iarnă”.
Vestimentația de mascare, caracteristică acestor obice-iuri, era prezentă la toate etniile transilvănene. Practicile erau grupate la Crăciun și Anul Nou în mediul românesc și la așa-numitul Fărșang, sărbătorit anterior Lăsării de Sec preponderent de către comunitățile maghiare și săsești. Puternicul substrat ceremonial și social al acestor obiceiuri explică conservarea lor – în grade diferite – și în actualul context cultural rural, constituind și în prezent un prilej aparte de trăire comunitară. Este motivul pentru care expoziția propune, prin intermediul unor artefacte și al unor materiale vizuale (filme, fotografii de arhivă și contemporane), câteva repere semnificative prin care prezentul se racordează la trecutul tradițional”, afirmă reprezentanții muzeului clujean.
Expoziția de măști ritualice a fost prezentată prima oară în anul 2015, în Veneția.
La sediul Institutului Cultural Român din Orașul Lagunelor, această expoziție a stârnit un mare interes, a apreciat curatorul expoziției, Tekla Totszegi. Cei care vizitează expoziția de la Cluj au prilejul de a descoperi unele dintre cele mai originale obiceiuri din Transilvania, este de părere etnograful Ioan Toșa: „Capra sau Moșii, dar şi Dracii sunt obice-iuri care pot fi întâlnite în mai multe regiuni transilvănene, însă există și alte obiceiuri locale cu măști, cum ar fi Turcii din Ditrău”.
Dracii, capra și
Moșii sunt obiceiuri răspândite în
Transilvania
