12 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăLifestyleFoodUNESCO: spațiul în care sașii plecați din România încearcă să-și reașeze satele

UNESCO: spațiul în care sașii plecați din România încearcă să-și reașeze satele

Sașii vor să includă biserica fortificată din Moșna în patrimoniul UNESCO. Un alt demers vizează și înscrierea în patrimoniul imaterial al umanității a Vecinătăților, o formulă de asociere și de întrajutorare creată de sași în Evul Mediu și păstrată până acum de către români.

Sașii emigrați din satul sibian Moșna, împreună cu autoritățile locale, vor să înscrie biserica fortificată, ridicată de membrii comunității în Evul Mediu, în lista UNESCO. De asemenea, ei doresc să înscrie în patrimoniul imaterial al umanității, administrat, de asemenea, de UNESCO, Vecinătățile. Acestea reprezintă o formulă de asociere și de întrajutorare între locuitorii diferitelor străzi din Moșna, creată în Evul Mediu, de către sașii stabiliți în Transilvania la inițiativa regilor Ungariei și care a fost apoi preluată și de românii din comunitate, care o păstrează și azi. Cei cuprinși în cadrul Vecinătăților beneficiază sau acordă ajutor colegilor care se confruntă cu decese în familie, care trebuie să ridice o casă pentru tinerii din cadrul comunității sau care pregătesc o masă festivă pentru o nuntă sau pentru un botez. Anunțul referitor la sprijinul care va fi acordat de sașii emigrați în Germania a fost făcut în contextul în care un mare număr de germani emigrați din Moșna s-au întors în această vară în vechiul lor sat, împreună cu copiii și cu nepoții. Germanii, care locuiesc în vacanța pe care o petrec la Moșna la familiile prietene românești, rămase în sat, ­s-au implicat deja concret în ajutorarea comunității din care au plecat. De exemplu, ei finanțează restaurarea, făcută la Viena, a vechii orgi din biserica lutherană din centrul localității, în timp ce Primăria Moșna plătește pentru reabilitarea clopotelor.

”Biserica din Moșna merită să fie inclusă în patrimoniul UNESCO, la fel cum a fost inclusă biserica din Biertan. Cele două lăcașuri de cult au fost ridicate în aceeași epocă istorică și au o valoare artistică și arhitecturală asemănătoare”, spune profesorul de istorie Marcel Groza. La rândul său, președintele Administrației Fondului Cultural Național, Leonard Horvath, salută această inițiativă.

”Comunitatea săsească a trăit vreme de sute de ani în Transilvania. În timpul comunismului, mulți dintre sași au fost nevoiți să emigreze. Mă bucur că ei revin acasă și că nu au uitat valorile de patrimoniu create de strămoșii lor. Faptul că ei se implică financiar în restaurarea orgii din biserica cetate este un lucru lăudabil, la fel ca și susținerea acordată inițiativei autorităților locale”, a spus Leonard Horvath.

În mod tehnic, autorii inițiativei nu doresc să creeze pe lista UNESCO o nouă poziție, special pentru Moșna, ci doresc să obțină extinderea poziției pe care care se află șapte dintre bisericile săsești, situate în județele Sibiu, Mureș, Alba și Brașov. Acest lucru presupune o procedură mai simplă, în contextul în care politica UNESCO este aceea de a oferi mai puține poziții pentru siturile din Europa pe lista patrimoniului mondial și de a încuraja autoritățile de pe celelalte continente să includă obiective de patrimoniu. În acest moment, lista patrimoniului umanității este dezechilibrată, în sensul în care Europa este suprareprezentată.

O istorie bogată

Primii coloniști sași din Moșna au fost aduși de regii Ungariei, din dorința de a repopula Transilvania, grav afectată de Marea Invazie Mongolă din 1241. Prima atestare documentară a localității populate de sași a fost realizată în 1283. Inițial, în centrul localității se afla o bazilică în stil romanic. Moșna a cunoscut o prosperitate deosebită după ce, în anul 1495, a primit dreptul de a ține un târg anual de Sfântul Gheorghe. Acest privilegiu a marcat trecerea Moșnei din rândul localităților rurale în cel al orășelelor, denumite în documentele vremii cu titlul de oppidum. Din 1555, Moșna a primit și dreptul de a organiza un târg anual de Sfântul Laurențiu, precum și un târg săptămânal. Localitatea era atât de dezvoltată încât a concurat cu Mediașul și cu Biertanul pentru dreptul de a fi reședința scaunului săsesc. Prosperitatea a dus și la investiții în înfrumusețarea și apărarea localității.

Meșterul sibian Andreas Lapicido sau Andrei Pietrarul a fost angajat de membrii comunității pentru a ridica o frumoasă biserică-cetate. Inițial, biserica a fost una romano-catolică, dedicată Sfintei Fecioare. În perioada Reformei religioase, ea a fost preluată de comunitatea lutherană. Printre cei care au servit drept predicatori pentru comunitatea lutherană din Moșna se numără marele intelectual sas Stephan Ludwing Roth, ucis în Revoluția de la 1848-1849.    

Cele mai citite

Ploiești #LetsPLAY – Capitala Tineretului din România 2024: Conferința „ 26 Martie – 143 de ani de la proclamarea Regatului României. „75 ani de...

COMUNICAT DE PRESĂConferințele „ Tinerii și Monarhia” Fundația Județeană pentru Tineret Prahova, Asociația Eurospirit, Primăria Municipiului Ploiești și Casa de Cultură „I.L. Caragiale” a Municipiului...

Pentagonul va aloca 20 de miliarde de dolari pentru a dezvolta avionul de luptă NGAD

Forţele Aeriene ale SUA alocă aproape 20 de miliarde de dolari pentru a dezvolta avionul de luptă NGAD (Next Generation Air Dominance), înlocuitorul pentru...

Ploiești #LetsPLAY – Capitala Tineretului din România 2024: Conferința „ 26 Martie – 143 de ani de la proclamarea Regatului României. „75 ani de...

COMUNICAT DE PRESĂConferințele „ Tinerii și Monarhia” Fundația Județeană pentru Tineret Prahova, Asociația Eurospirit, Primăria Municipiului Ploiești și Casa de Cultură „I.L. Caragiale” a Municipiului...
Ultima oră
Pe aceeași temă