Faimosul laborator secret Google X există, dar nimeni nu ştie precis unde este situat. Undeva în zona Golfului San Francisco. De ani de zile, gigantul Internetului investeşte în cercetarea medicală, dar media arată că de puţină vreme se ocupă şi cu stocarea şi analizarea genomului uman. Proiectele Google X şi, mai recent, Google Y sunt inimaginabile.
În Silicon Valley este pe cale să apară o nouă elită de ingineri şi de cercetători care nu doresc doar să decidă ceea ce mâncăm sau cum ne tratăm, dar şi modul în care trăim. Vor să schimbe lumea şi nu mai doresc să accepte regulile tradiţionale. „Google Car”, maşina fără şofer prezentată recent, este emblematică pentru progresele tehnologice de care este capabil Google X Lab. „Google Glass” au făcut deja mare vâlvă din cauza problemelor pe care le generează – încălcarea dreptului la viaţă privată şi neatenţia la volan. Aceşti ochelari conectaţi, capabili să filmeze, să fotografieze, să afişeze informaţii, ghidați de voce, sunt demni de un film SF şi sunt gata de comercializare. Poliţiştii din Dubai sunt deja echipaţi, iar poliţia din New York testează două perechi. Noile tehnologii high-tech ale Google sunt impresionante şi uluiesc publicul dar, pentru moment, Google îşi vinde invenţiile cele mai noi în materie de robotică şi inteligenţă artificială Departamentului american de Apărare.
Google X Lab este secret, dar nu într-atât încât directorul său, Serghei Brin, co-fondator cu Larry Page al celebrei companii-gigant Google, cu sediul în Mountain View, să nu vorbească despre proiectele laboratorului. Ultimul se numeşte „Baseline Study”, al cărui obiectiv este colectarea genomului complet a sute de indivizi, apoi mii, pentru a cunoaşte biomarkerii ce ar permite prevenirea maladiilor. La acest proiect lucrează de luni de zile peste 100 de experţi în biochimie, imagistică medicală, biologie moleculară. Google îşi permite să angajeze cei mai buni oameni de ştiinţă din lume. Acest proiect este unul dintre alte zeci sau sute, unul mai incredibil decât altul, şi nu reflectă decât o parte a unui „mare proiect” în curs, cel care va „revoluţiona omenirea”. Ceea ce marele public nu știe încă despre Google este adevărata sa activitate, scriu ziare europene şi americane. „Astăzi, Google nu mai face informatică, ci neuro-tehnologii”, declara în cadrul unei conferinţe la Paris, Laurent Alexandre, chirurg şi PDG al unei întreprinderi având ca obiect secvenţialitatea ADN-ului, citat de L’Obs.
Compania Calico este în centrul acestei noi orientări a firmei californiene şi pe tema acesteia circulă cele mai nebuneşti zvonuri. Calico, fondată de Google, are sediul în complexul secret al Google X Lab şi este prescurtarea pentru „California Life Company” (Compania californiană pentru viaţă).
„Uciderea morţii“
Principala activitate declarată este biotehnologia, această filială a Google efectuând cercetări pentru a lupta contra îmbătrânirii şi a maladiilor. Fondatorii Calico declară că obiectivul afişat este „uciderea morţii”.
De ani de zile, cercetătorii şi cei ce recrutează la Google merg în acelaşi sens, cel al NBIC – nanotehnologii, biotehnologii, informatică şi ştiinţe cognitive. O convergenţă a ştiinţei şi tehnologiei, menită să creeze noi instrumente care să permită împingerea limitelor fizice şi psihologice umane până la oferirea nemuririi. „Filosofia” acestor cercetări se numeşte „transhumanism”. O viziune ultratehnologică a unui viitor unde omul şi maşina se vor confunda, se vor amesteca, unde implanturile electronice vor creşte capacităţile fizice şi intelectuale, până la „singularitatea tehnologică” – momentul în care inteligenţa artificială o va depăşi pe cea a omului. În teorie…
Ray Kurzweil, fondatorul Universităţii Singularităţii, afirmă că el va trăi până la 800 de ani. Futurolog, inginer şi informatician, ardent apărător al cauzei transhumanismului, el este convins că prima inteligenţă artificială (IA) va apărea cel târziu în 15 ani. Aceasta este pentru Kurzweil, ca şi pentru conducătorii firmei din Mountain View, cheia ce va permite, la timp, ajungerea la nemurire prin apariția „omului-mașină“.
Potrivit lui Kurzweil, IA va fi în măsură, în 2050, să rezolve toate marile probleme legate de îmbătrânire şi pierderea capacităţii motorii şi va permite fabricarea tuturor tehnologiilor imaginabile pentru compensarea defectelor umane. Astfel, corpul uman va fi menţinut sănătos de sute de nano-roboţi de dimensiunea unei celule şi conectarea la „cloud” (reţeaua mondială) se va face direct printr-un implant în creier. Inteligenţa informatică promisă de inginerul-şef de la Google va fi de un miliard de ori mai vastă decât cea a unei fiinţe umane.
Google Y
Larry Page a creat un laborator secret, Google X, pentru rezolvarea marilor probleme cu care se confruntă omenirea şi recent a creat un al doilea laborator secret, menit să conceapă, între altele, oraşele şi aeroporturile de mâine. Liderii Google regândesc viitorul prin aceste laboratoare secrete, iar noul Google Y are proiecte de cursă lungă, pe o perioadă mult mai îndelungată decât Google X. Publicaţia americană The Information arată că, asemenea numeroşilor futurologi de-a lungul secolelor, Larry Page pare a avea o mare viziune pentru lume. Google este atât de uriaş încât ar avea mijloacele pentru realizarea unei părţi a proiectelor sale. Dar utopiştii făceau rareori comerţ cu datele noastre pentru a trăi…
Omenirea, ameninţată?
În Silicon Valley a avut loc o dezbatere a momentului pe tema: „Trebuie să ne temem de inteligenţa artificială?”. Strălucitul fizician britanic Stephen Hawking a estimat primul, anul trecut, că „dezvoltarea unei inteligenţe artificiale complete ar putea duce la sfârșitul omenirii”. Fondatorul Tesla şi Space X, Elon Musk, a considerat-o „potenţial mult mai periculoasă decât bomba atomică”, iar Bill Gates a estimat de asemenea că este îngrijorat. La 4 martie, Peter Thiel, fondatorul PayPal, în schimb şi-a dat avizul, precizând că nu crede că roboţii vor distruge umanitatea. „Temerile sunt puţin exagerate”. În acelaşi moment, Sam Altman, preşedintele Y Combinator (care utilizează termenul de „Superhuman Machine Intelligence”, sau SMI), pleda pentru o reglementare statală. Pentru el, guvernele ar trebui să înceapă să reflecteze la modalitatea de „încetinire a băieţilor răi” şi „să îi pună în valoare pe cei buni”. Recent, „Google chinez”, Baidu, a cerut ajutorul militarilor chinezi pentru dezvoltarea capacităţilor sale de inteligenţă artificială, informaţie care nu a trecut neobservată în Silicon Valley. Eric Schmidt, preşedintele Google, declara în discursul din martie la festivalul SxSW din Austin că, pentru el, inteligenţa artificială „va deveni una din cele mai mari forţe ale binelui din istoria umanităţii, pentru simplul motiv că face oamenii mai inteligenţi”.
Cred că trebuie să fim foarte prudenţi privind subiectul inteligenţei artificiale. Pentru noi este, indubitabil, cea mai mare ameninţare existenţială. Cu inteligenţa artificială, invocăm diavolul.“
Elon Musk, fondatorul Space X şi Tesla Motors
