26.5 C
București
luni, 15 aprilie 2024
AcasăSpecialCe averi au cei mai bogaţi judecători de la Înalta Curte

Ce averi au cei mai bogaţi judecători de la Înalta Curte

Cei mai prosperi cinci magistraţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au soţi avocaţi, specializaţi în cauze civile, comerciale şi de contencios.

La o simplă vizionare a declaraţiilor de avere ale magistra­ţilor de la Înalta Curte care au soţi avocaţi, se remarcă faptul că averile le-au crescut de la un an la altul, mai ales în familiile în care avocaţii pledează în cauze civile, comerciale sau contencios. Coincidenţă, şi cei mai bogaţi magistraţi – toate femei – judecă tot la aceste secţii. Observaţia nu trebuie să arunce, automat, anatema corupţiei asupra celor mai bogaţi magistraţi deoarece, în mod bizar, judecătorii de  la Înalta Curte anchetaţi sau judecaţi pentru corupţie au declarat averi modeste sau chiar deloc.

Curtea Constituţională a decis la data de 15 noiembrie anul acesta că magistraţii pot judeca şi dosare în care pledează soţii lor avocaţi.

Până când se va publica motivarea deciziei în Monitorul Oficial, acţionează un text de lege care interzice astfel de practici deoarece s-ar crea dezechilibru în egalitatea şanselor tuturor părţilor din  dosarul dedus judecăţii.

Până de curând, judecătorii se abţineau de la a judeca dosare unde soţii lor pledau. Sau invers: soţii lor renunţau să pledeze în dosare judecate de consoartele lor.

Cu toate aceste abţineri, spun specialiştii, pe lângă instanţele de judecată ar funcţiona reţele de relaţii ce ar fi fost construite de avocaţi cu rude magistraţi. După ce va dispărea interdicţia din cauza deciziei Curţii Constituţionale, reţelele de relaţii se vor  consolida, iar cei care îşi vor permite să plătească avocaţi cu rude magis­traţi pot avea mai multe şanse de a  câştiga, spun specialişti care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

Judecătoare cu soţi avocaţi

La Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 14 judecătoare, din totalul de 106 magistraţi, au soţi avocaţi. Din declaraţiilor lor de avere rezultă că averile cele mai mari le au magistraţii ai căror soţi  pledează în special în cauze civile, comerciale sau de contencios. 

Dacă ar fi să facem un top după venituri, aşa cum rezultă din datele oficiale, cele mai bogate ar fi judecătoarele Alina Ţuca, Rodica Florica Voicu, Simona Marcu, Gabriela Bogasiu şi Iulia Cârnu. 

Am încercat să le aflăm opiniile, însă cele cinci judecătoare ne-au transmis, prin purtătorul de cuvânt Georgeta Barbălată, că nu vor să comenteze  noua decizie a Curţii Constituţionale şi nici probabilitatea ca  veniturile din avocatură ale soţilor să fi crescut şi datorită faptului că sunt judecătoare la instanţa supremă.

Unele dintre ele ne-au dat însă câteva explicaţii, pe care le vom reda mai departe.

Topul celor mai bogate judecătoare

1. Alina Iuliana Ţuca, judecătoare la Secţia Civilă

Potrivit declaraţiei de avere din 2011, soţul ei, avocat, ar fi avut  venituri în 2010 de peste 18 milioane lei. Pe declaraţie, la  rubricile „imobiliare” judecătoarea a consemnat două terenuri intravilane în Bucureşti, două apartamente  (160 mp şi 50 mp) şi o casă de locuit de 450 mp tot în Bucureşti, precum şi un spaţiu comercial în Buşteni. În martie 2008 (anul promovării la Înalta Curte),  doamna judecător declara că soţul ei avocat a avut venituri de 3,5 milioane de lei, în 2009 declara 9,35 milioane lei, iar în 2010, în declaraţie era înscris venitul de   18,6 milioane lei.

2. Florica Rodica Voicu, judecătoare Secţia Contencios

Potrivit declaraţiilor de avere, veniturile din 2010 din avocatură ale soţului judecătoarei Rodica Voicu  ar fi  de „peste 2.500.000 lei”, iar la proprietăţi  sunt trecute cinci terenuri intravilane în Bucureşti, trei apartamente  tot în Bucureşti (de  123,61 mp, 139,3 mp şi 422,47 mp) şi o casă de vacanţă la Breaza. De asemenea, doamna Voicu a declarat 12 depozite bancare (cu un total de peste 300.000 euro, 200.000 dolari  şi  circa 2,8 milionane lei noi). De asemenea, deţine  titluri de stat de peste 250.000 euro şi peste 600.000 lei,  acţiuni la cele cinci  SIF-uri şi  la diverse firme, care (prin comparaţie) par  modeste, având  o valoare totală de circa 460.000 lei noi. Venitul doamnei judecător pe 2010 a fost de 133.042 lei, iar venitul anual total din închirierea a două apartamente a fost de 14.400 euro. Doamna judecător nu a vrut să-şi exprime opinia.

3. Simona Camelia Marcu, judecătoare la Secţia Contencios

Potrivit declaraţiei de avere, soţul doamnei Marcu, avocat, a avut venituri de 665.274 lei, iar în 2006, anul accederii judecătoarei  la Înalta Curte, câştigase aproximativ 133.000 lei. Familia Marcu mai are un teren (cumpărat, la moşteniri nu am făcut referire) de 2.000 mp intravilan în Mogoşoaia, iar altul de doar 2.875 mp în Bucureşti. Are o casă de locuit în Alexandria (120 mp) şi trei apartamente în Bucureşti. Obţine venituri şi din închirierea apartamentelor. Doamna Marcu ne-a transmis că de când este judecătoare la Înalta Curte soţul ei nu a pledat la această instanţă.

4. Elena Gabriela Bogasiu, judecătoare la Secţia Contencios

Potrivit declaraţiei de avere, în 2010 avocatul Bogasiu a câştigat 352.938 lei, dar în  2006, anul promovării soţiei sale la Înalta Curte, a declarat venituri de doar 63.953 lei. Familia Bogasiu deţine trei terenuri intravilane în Bucureşti, două apartamente (117 mp şi 135 mp) şi o casă de locuit (de 553 mp) în Bucureşti. Soţii Bogasiu au plasamente în investiţii şi  au împrumutat o persoană cu 135.000 de euro. Doamna Bogasiu nu a vrut să precizeze care sunt  motivele pentru care veniturile soţului s-au dublat în 2010, comparativ cu  2006.

5. Iulia Mihaela Cîrnu, judecătoare la Secţia Comercială (denumită acum Civilă II)

Potrivit declaraţiei de avere, soţul ei, avocat, a câştigat în 2010 suma de 324.462 lei. În  aprilie 2009, anul promovării la Înalta Curte, a declarat (probabil pentru 2008 sau pentru primele trei luni ale anului 2009)  doar  524, 092 lei. Nici doamna Cârnu nu a vrut să comenteze, dar ne-a transmis că soţul ei nu a pledat niciodată la instanţa supremă. Potrivit declaraţiei de avere din 2010, familia Cîrnu deţine (prin cumpărare)  două terenuri agricole şi două intravilane în judeţele Giurgiu, Ilfov şi Prahova.

Cei doi soţi au două apartamente în Bucureşti şi o casă într-o comună din Giurgiu. Mai deţin titluri de valoare şi conturi bancare în lei şi valută  (peste 180.000 euro), deţin acţiuni la o bancă, au o societate comercială,   au acordat împrumuturi de peste 600.000 lei. 

Judecătorii acuzaţi de corupţie n-au averi

Florin Costiniu, fost şef al Secţiei Civile, reţinut şi apoi trimis în judecată alături de senatorul PSD Cătălin Voicu, fiind acuzat că ar fi primit drept mită 260.000 de euro, are o declaraţie de avere sărăcăcioasă: împreună cu soţia sa, Viorica Costiniu, judecător la Curtea de Apel Bucureşti, are un apartament de 85 mp, în Şoseaua Pantelimon, achiziţionat în 1977, dar nu are nici o maşină şi nici o casă de vacanţă. În 2008, Florin Costiniu a avut un venit anual de 215.417 lei, iar soţia sa 110.960 lei. Recordul la „sărăcie” îl deţine însă judecătoarea Iuliana Puşoiu, cercetată de DNA pentru corupţie, care nu a declarat nici un bun imobiliar şi nici un cont bancar.

 Sesizarea de la Curtea Constituţională

Curtea Constituţională a decis că avocaţii pot pleda la instanţele unde rudele lor sunt judecători în urma unei sesizări înaintate de generalul maior (r) Marin Măciucă, fostul şef al Logisticii din cadrul Statului Major General al Armatei, trimis în judecată pentru corupţie, prejudiciul fiind de peste 3 milioane de euro.  Măciucă voia să angajeze un avocat, specialist în drept penal, a cărui soţie este judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi a solicitat în acest sens un punct de vedere de la Curtea Constituţională.

Nu comentez

Horaţius Dumbravă, preşedintele CSM, a anunţat că nu poate comenta consecinţele deciziei Curţii Constituţionale deoarece această instanţă încă nu şi-a publicat motivarea.

Cele mai citite

România este al treilea mare producător de petrol din UE – Eurostat

Cei mai mari producători de petrol din Uniunea Europeană au fost, în 2022, Italia (4,5 milioane de tone), Danemarca (3,2 milioane de tone) şi...

Supradoza de siguranță

Încă dinainte de pandemie era cultivată până la obsesie tendința de-a născoci leacuri pentru tot felul de fleacuri. Nesiguranța ipohondrică e o bună metodă...

Prețul aurului crește spre 2.400 de dolari/uncie, apropiindu-se de un record istoric

Prețul unciei de aur a crescut până la aproape 2.400 de dolari iar specialiștii estimează că va crește în continuare, putând stabili un nou...
Ultima oră
Pe aceeași temă