Cum rămâne un oraș în frig

de Petre Rachita , 29 februarie 2016 - stire actualizata la ora 15:54, 29 februarie 2016
Cum rămâne un oraș în frig

Autoritățile locale ale unui oraș cu pretenții de destinație turistică internațională se chinuie să asigure încălzirea și apa caldă pentru brașovenii care s-au încăpățânat să mai rămână în sistemul centralizat de termoficare. Corupția, răfuielile politice și lipsa de proiecte care să modernizeze infrastructura au dus la falimentul fostului CET Brașov, iar noua societate a ajuns la rândul său să acumuleze alte datorii importante.

Spectrul întreruperii căldurii și a apei calde a revenit asupra Brașovului, în condițiile în care nimeni nu mai are curajul să-și asume conducerea societății de termoficare, după raidurile DNA care s-au lăsat cu dosare penale. „România liberă” vă prezintă radiografia unei bătăi de joc pe banii brașovenilor, care durează de decenii și care nu se va rezolva prea curând.

Povestea unui colos comunist

CET Brașov a fost înfiinţată în 1986 pentru a asigura agentul termic către marile foste uzine ale orașului, dar și pentru locuitori. Pe măsură ce industria s-a prăbușit, agentul termic produs la centrala electrotermică a devenit tot mai scump, iar pierderile sistemului au crescut proporțional. În fiecare an, statul a alocat sume considerabile pentru subvenţionarea producţiei, transportului și furnizării de apă caldă şi căldură, astfel încât, între 2002-2004, ajutorul de stat a fost de 119,6 milioane de lei, conform unui Raport al Consiliului Concurenței de anul trecut. Numai în 2009, Guvernul a alocat 56 milioane de lei pentru acoperirea costurilor și plata furnizorilor.

Țevile vechi și supradimensionate, lipsa de implicare, refuzul sau lipsa de pricepere a directorilor numiți politic în fruntea CET Brașov au făcut ca, în 2010, vechiul colos să fi adunat datorii de circa 100 milioane de euro, dintre care mai mult de jumătate din această sumă erau datorii faţă de bugetul statului. La sfârșitul lui 2009, CET avea datorii mai mari decât activele și, din punct de vedere legal, era în insolvență atât fiscal, cât și comercial. După mai multe bâlbâieli, în cele din urmă, Consiliul Local Braşov, unicul acţionar al societății, a decis să ceară insolvenţa sa, în urmă rămânând un patrimoniu destul de atractiv pentru speculanții imobiliari format din 86 de hectare de teren și mai multe clădiri situate, o parte, chiar în centrul Braşovului.

Tetkron, urmașa CET-ului

Deși a pierdut o mare parte din clienți (brașovenii s-au debranșat pe rând de la sistemul centralizat în urma întreruperilor frecvente în alimentarea cu apă caldă și căldură), Primăria a hotărât, în anul 2010, să înființeze o firmă nouă, Tetkron, fără datorii, care să preia transportul și distribuția de agent termic către cei aproximativ 26.000  de abonați cât mai rămăseseră. Proiectul viza ca firma să rămână rentabilă. Acționar majoritar era, dar administrația orașului a mutat angajații de la CET la Tetkron și a păstrat același management “performant”.

Totuși, noua conducere a venit și cu o idee nouă: a încheiat un contract cu Bepco SRL, un producător privat de energie electrică și agent termic prin cogenerare de înaltă eficiență, care urma să asigure tocmai producția de apă caldă și căldură.  Într-o primă fază, contractul a părut rentabil: dacă CET-ul producea în 2010 energie termică la un preț de 350 de lei pe gigacalorie, firma privată livra același produs la mai puțin de jumătate de preț, adică la 150 de lei.

Dar atât, doar înființarea unei noi societăți pentru transport și distribuție nu a rezolvat toate problemele sistemului de termoficare din Brașov. Din cele 26.000 de apartamente branșate la sistemul centralizat au rămas în prezent doar 12.000. Iar dacă, potrivit unui plan de redresare asumat de Consiliul Local, Tetkron trebuia să ajungă una profitabilă în cinci ani, acest lucru nu a fost posibil fără să fie reduse pierderile din rețea. A existat un proiect de investiții în conducte noi și pentru recâștigarea de clienți, care ar fi trebuit să fie finanțat cu bani de la Banca Europeană de Reconstrcuție și Dezvoltare. Dar condiția BERD a fost să se realizeze o rebranșare a 10.000 de noi consumatori casnici. Tetkron nu a reușit să respecte condițiile puse de instituția de finanțare europeană și a preferat să abandoneze proiectul.

Primăria a  derulat niște proiecte mici care țin de schimbarea țevilor, dar prea puțin pentru nevoile orașului. Mai mult, licitațiile organizate pentru diferitele segmente de “traseu” al apei calde au adus problema în atenția justiției.

DNA a intrat pe fir

Primarul municipiului Brașov, George Scripcaru, a fost trimis în judecată anul acesta, sub control judiciar, de procurorii DNA pentru mai multe infracțiuni, printre care și luare de mită. Potrivit  procurorilor,  „în perioada 2011-2012, George Scripcaru, în baza unei înțelegeri prealabile cu  oameni de afaceri,  a acționat și a determinat funcționari din primărie/ Consiliul Local și angajați din cadrul SC CET SA și SC Tetkron SRL să-și exercite defectuos atribuțiile de serviciu, cu ocazia încheierii unor contracte, urmărind obținerea, atât pentru sine, cât și pentru societate și persoanele care o administrau, a unor foloase necuvenite”.

Intervenția justiției în această poveste în care primarul și o serie de funcționari au fost trimiși în judecată a blocat orice proiect, pentru că, de teamă sau invocând acest pretext, nimeni nu își mai asumă să semneze nici măcar ordinele de plată pentru agentul termic cumpărat.

Astfel, Tetkron nu mai are la momentul actual nici măcar Consiliu de Administrație, după cum a explicat pentru „România liberă” actualul manager, Liviu Mosora, care este de fapt directorul tehnic al companiei și care ocupă acum funcția de conducere pentru că ceilalți au fugit de frica anchetatorilor. „Consiliul de administrație al Tetkron a fost până acum numit de Consiliul Local, de acum am înțeles că vor fi recrutați. S-a optat acum ca și selecția  administratorului să se facă de o firmă de recrutare. Deocamdată, nu avem nici Consiliu de Administrație. După descinderea DNA la Tetkron, au început toți să invoce diferite motive și au plecat. Au fost și motive personale, și interdicții ale procurorilor. Consiliul de administrație oricum nu se putea întâlni legal. Acum avem o firmă de recrutare personal care caută specialiști pentru Consiliul de Administrație. Cei vechi erau angajați ai Primăriei.” ne-a declarat Liviu Mosora.

Între timp, compania a început să adune din nou datorii de milioane de lei, exact așa cum se întâmpla și cu CET Brașov, chiar dacă acum vorbim despre datorii mai mici. Anul trecut, de exemplu, Tetkron a ajuns să aibă 19 milioane de lei restanțe doar către producătorul de căldură. Cinci ani de zile, proiectul de termoficare a fost practic  o veșnică bătălie între partidele politice care și-au disputat majoritatea în Consiliul Local din Brașov.

Liviu Mosora ne-a spus că s-ar putea adopta strategii  prin care pierderile ar putea fi reduse, dar că proiectele au venit tot timpul doar în prag de alegeri, în 2012, în 2008 și  toate  au rămas ulterior doar în stadiul de studii. “Ca să putem produce noi energia ar fi tebuit să facă un credit Primăria, ei fiind cei care coordonează activitatea.Acest lucru nu s-a  întâmplat și suntem în aceeași situație”, a explicat acesta.

De exemplu, alegerile din 2012 au suspendat proiectul de rebranșare finanțat de BERD, după un conflict dintre primarul PDL de la acea vreme și viceprimarul PSD care se ocupa efectiv de termoficare.

Legislația protejează consumatorii finali

Reprezentanții Bepco SRL, firma care produce agentul termic și care îl livrează Tetkron, pentru a ajunge la brașoveni, au declarat pentru „România liberă” că pericolul întreruperii furnizării de apă caldă și căldură, revenit pe agenda publică, este urmarea faptului că, din cauza datoriilor, furnizorul de gaz întrerupe alimentarea. Dacă Tetkron nu plătește datoriile către Bepco, aceasta nu poate plăti gazul.

Conform legilor actuale, o parte din încălzirea locuințelor, este subvenționată de stat, în cazul de la Brașov de administrația locală. Cetățenii sunt protejați și plătesc un preț fix pe gigacalorie, preț stabilit de Autoritatea Națională în Domeniul Energiei (ANRE). Partea subvenționată trece de la bugetul public în bugetul Tetkron. Tot prin lege, nivelul pierderilor din rețea este la rândul său stabilit conform unor parametri tehnici specifici fiecărei localități, iar risipa este suportată din bugetul local.

În timp ce țările civilizate din Uniunea Europeană susțin sistemele moderne de termie, În România, din cauza unei birocrații excesive, a dezinteresului și a lipsei de viziune, proiecte de acest fel sunt îngropate. Chiar și atunci când se găsește finanțare. Brașovul este doar un exemplu dintr-o mulțime de orașe, mari și mici, inclusiv Capitala, care nu știu să acționeze și  oamenii riscă să rămână în frig  sau fără apă caldă în orice moment.   

Soluție

Cogenerarea, încurajată prin directive europene

Cogenerarea de înaltă eficiență și termoficarea și răcirea centralizată dețin un potențial semnificativ de economisire a energiei primare care este în general nevalorificat în Uniunea Europeană, se arată într-o directivă emisă de Parlamentul European. „Statele membre ar trebui să realizeze o evaluare cuprinzătoare a potențialului cogenerării de înaltă eficiență și al termoficării și răcirii centralizate. Este oportun ca statele membre să încurajeze introducerea unor măsuri și proceduri pentru promovarea instalațiilor de cogenerare cu o putere termică nominală totală mai mică de 20 MW, în vederea stimulării producerii distribuite de energie”, se arată în respectivul document. În Uniunea Europeană  peste 80 de milioane de locuințe, firme și instituții publice sunt racordate la rețele de încălzire centralizată.

Statistică

Aproape 4 milioane de români racordați la sistemul centralizat

Din numărul total al populației, aproximativ 3.822.000 de persoane erau racordate, în 2014, la serviciul centralizat de alimentare cu energie termică, reprezentând un procent de 20%, potrivit unui raport realizat anul trecut de Ministerul Energiei. În perioada 2009 – 2014, un număr de 275.000 de apartamente s-au debranșat de la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică și un număr de doar 12.000 de apartamente s-au racordat la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică.

 

Comentarii

  • Stoian Gheorghe

    29 februarie 2016 9:14

    Sunt , cred, primul din bloc mic, 15 apartamente care m-am debransat blocul era "capat de coloana"=si caldura "venea" putina, dar apa calda, apaoape deloc ! si nu regretam ! De cativa ani buni, in Alba Iulia, nu mai exista "incalzire centrala" !

    raspunde comentariului
  • mircea

    28 februarie 2016 22:25

    Dar unde sunt idiotii aceia care strigau in gura mare si amenintau ca va veni momentul cand cei care s-au debransat vor regreta si se vor intoarce la sistemul centralizat de incalzire ? Sau cei care mancau ce nu trebuie si anuntau la televizor ca nu este legal sa-ti montezi centrala de apartament,iar cei care le au va trebui sa le demonteze ?

    raspunde comentariului
    • Stoian Gheorghe

      29 februarie 2016 9:18

      Dle "Mircea" "ramane cum am stabilit"=nu sunt singurii si nici prostii care sa-i creada, pe altii ca ei, nu sunt nici ei putini !!

      raspunde comentariului
anunturi mica publicitate
Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.