Fostul vicepremier al Guvernului Ponta a realizat prima afacere consistentă în 1992, când a cumpărat de la stat scheletul unui bloc din centrul Bucureștiului, pe care l-a finalizat cu munca militarilor care lucraseră și la Casa Presei, arată o investigație a Rise Project.
„Revoluția l-a prins ofițer activ, angajat ca economist în Ministerul Apărării ceaușist. A continuat apoi ca ofițer în justiția militară până în 1993, când a trecut prima oară în rezervă, devenind om de afaceri. În primii ani ai tranziției, Gabriel Oprea s-a asociat cu mai mulți cetățeni străini, în timp ce îl frecventa și pe influentul lider al minerilor, Miron Cozma. A fost doar începutul”, au scris Rise Project și Centrul de Investigații Media.
Documentele descoperite și analizate de jurnaliști arată că, în ianuarie 1992, ofițerul Gabriel Oprea a pus la cale o adevărată lovitură imobiliară. Împreună cu un grec de origine română, actualul președinte al UNPR a înființat o asociație de locatari care a preluat de la stat un bloc început pe vremea lui Ceaușescu. Pentru a finanța lucrările, Oprea a atras în asociație mai multe persoane și firme cu trecut suspect, care primesc, în schimbul banilor băgați în afacere, apartamente în bloc. “Așa ajunge Oprea partener de afaceri cu un libanez controversat din cauza legăturilor sale cu traficul de droguri și cu spionajul rusesc, informații confirmate și de sursele noastre. Lângă Oprea și libanezul Hussein Hassan a venit și o firmă controlată, teoretic, de cetățeni străini condamnați ulterior pentru evaziune fiscală și spălare de bani – în numele căreia semnează, însă, chiar Gabriel Oprea. O firmă de stat care a făcut afaceri cu oligarhi ruși sau firma unui italian judecat la el acasă pentru trafic de persoane apar și ele în afacerea blocului lui Oprea”, notează Rise Project.
În blocul T1B, aflat pe Calea 13 Septembrie, la câteva sute de metri de Ministerul Apărării Naționale și Casa Poporului, Gabriel Oprea mai are și astăzi două apartamente și un spațiu comercial.
Istoria blocului T1B
În 1988, Direcția Generală pentru Dezvoltarea construcțiilor de locuințe și Administrație Locală (DGDAL) București începea să construiască un bloc în sectorul 5 din Capitală, la intersecția Trafic Greu cu Calea 13 Septembrie, blocul T1B. Jurnaliștii Rise Project și ai Centrului de Investigații Media au descoperit că la Revoluție blocul era doar un ciot de beton. “Avea construită fundația și, parțial, ridicat parterul. Antrepriza de Construcții și Montaj nr. 7 din București continuă lucrările și, la 28 august 1990, scheletul blocului de opt etaje este deja complet ridicat.
Gabriel Oprea profită de o hotărâre de guvern prin care persoanele fizice sau juridice puteau prelua construcțiile de blocuri neterminate care împânzeau Bucureștiul. Teoretic, în asociere cu Primăria, oricine putea să finalizeze lucrările la blocuri pe bani proprii. Astfel, la 20 ianuarie 1992, Oprea a înființat împreună cu George Remus Stănculeanu, la notariatul de stat, o asociație de locatari”, menționează portalul de investigații. Conform documentelor, două zile mai târziu, pe 22 ianuarie 1992, Gage, prin Gabriel Oprea, încheie o convenție cu firma Haicor SA, o firmă controlată de Armată. Convenția a fost, practic, doar un acord de principiu prin care această societate oferea asigurări că va finaliza lucrările, în caz că blocul T1B este preluat de asociația GAGE de la stat. Haicor SA era o firmă de comerț exterior a MApN, reprezentată atunci de colonelul Mihail Bartoș, fost comandant al UM 02383.
Potrivit Rise Project, principalul câștig din această afacere a venit prin devalorizarea accelerată a leului, care a avut loc în anii ’90. Ilie Șerbănescu, analist economic și fost ministru al Finanțelor, a explicat, pentru Rise Project, că “orice bun s-a luat la vremea respectivă, îl luai la un cost în lei care nu mai avea nicio legătură cu viața, cu realitatea! Oricine a luat atunci ceva a câștigat. El a plătit, probabil, la valoarea contabilă și a cumpărat ceva care avea o valoare reală. Ce să mai discutăm?!”.
În 1989, când s-au întrerupt lucrările la blocul T1B, cursul de schimb al dolarului era, conform BNR, puțin peste 4 lei. Imediat după evenimentele din 1989, leul românesc a suferit o devalorizare extremă. Conform lui Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, în 1992, cursul dolarului pe piața neagră era de 460 de lei, iar un an mai târziu era de 3.800 de lei – arată jurnaliștii. Același lucru s-a întâmplat și cu evaluarea investiției statului în blocul T1B după Revoluție: banii estimați de RAIAL Imobiliara în 1991 nu mai erau aceiași în 1993. “Practic, în plină prăbușire a leului, asociații GAGE trag lozul câștigător cu blocul T1B: cumpără construcția nefinisată cu o sumă de multe ori mai mică decât valoarea ei reală. Inflația explodase. De la 5% în anul 1990, a crescut la 300% în 1992”, notează Rise Project și Centrul de Investigații Media.
Fratele, la înaintare
Președintele UNPR, Gabriel Oprea, a folosit și folosește interpuși în multe dintre afacerile sale, notează într-o investigație pe aceeași temă și Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI). “Unul dintre cei băgați la înaintare este chiar fratele său mai mic. L-am contactat pe Daniel Oprea cu lista societăților în care l-am găsit acționar, singur sau alături de fratele mai mare. Mezinul habar n-are care mai e situația firmelor în care a fost folosit. Daniel Oprea, fost ospătar în regimul comunist, locuiește în blocul T1 din Calea 13 Septembrie nr. 137, la doi pași de Centrul Civic al Capitalei. Această clădire e printre primele afaceri majore ale lui Gabriel Oprea, în 1992”, arată jurnaliștii Centrului.
Daniel Oprea s-a arătat chiar nemulțumit că nu a făcut la fel de mulți bani ca fratele său. “Își amintește totuși că a fost într-o companie selectă, la una dintre firmele unde era acționar. La firma Investigații și Securitate Omega, înființată în noiembrie 2006, mezinul Oprea avea cel mai mic grad militar (fruntaș) dintre acționari, într-o constelație de generali: Gabriel Naghi, general cu trei stele și fost director al Serviciului de Pază și Protecție, un om fidel ex-președintelui Ion Iliescu; fostul director al SRI, generalul Radu Timofte, numit de Ion Iliescu; Vasile Stanciu, general SRI cunoscut de fostul președinte Traian Băsescu în Belgia, unde se afla în misiune; Adrian Marius Marin, fiul fostului adjunct SRI, generalul Ionel Marin”, precizează CRJI.
Contract legal
Gabriel Oprea a răspuns, în legătură cu dezvăluirile făcute de Rise Project și Centrul de Investigații Media, prin intermediul biroului de presă al UNPR. “Referitor la solicitarea de informații adresată președintelui UNPR, domnul Gabriel Oprea, privind construirea blocului T1B, vă comunicăm următoarele: În anul 1992, lucrările la blocul T1B au fost realizate parțial de o unitate militară specializată în construcții, în baza unui contract legal, toate facturile aferente serviciilor prestate fiind plătite”, se arată în respectivul comunicat.
