Elevii se întorc la şcoală de la 1 septembrie, în Republica Moldova. La fel şi colegii lor din cele opt şcoli româneşti din Transnistria. Au fost în vara aceasta zvonuri, ba chiar şi ameninţări, din partea separatiştilor nistreni, în legătură cu faptul că şcolile în grafia latină din stânga Nistrului ar putea să nu mai prindă noul an de învăţământ, ci dimpotrivă, să fie închise, sub diverse pretexte.
Au existat, în ultima lună, intense negocieri între autorităţile de la Chişinău şi pseudoautorităţile de la Tiraspol, tocmai pe seama instituţiilor şcolare cu predare în grafia latină din Transnistria. Separatiştii spuseseră de mai mult timp că vor schimbarea programei şcolare şi a manualelor pentru copiii care învaţă în limba română. Şcolile acestea se află atât sub autoritatea administrativă, cât şi sub programa şcolară a Ministerului Educaţiei de la Chişinău. Pe urmă tot separatiştii au ameninţat că vor închide aceste şcoli în cazul în care Chişinăul nu achită integral chiria pentru clădirile de pe teritoriul Transnistriei în care se studiază în grafia latină. Negocierile au trecut, oficialităţile Republicii Moldova spun că toate cele opt şcoli îşi vor putea deschide porţile din nou. La fel şi separatiştii dau asigurări, cel puţin pentru moment, că totul va fi bine.
Curajul de a învăţa în limba română
Am vrut să văd cât de bine va fi, vorbind cu doi profesori din conducerea Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol şi de la Liceul „Ştefan cel Mare şi Sfânt” din Grigoriopol. Un lucru pozitiv, în privinţa primei instituţii, este că are un sediu, iar doamna Raisa Pădurean, director adjunct la „Lucian Blaga”, spune că şi în acest an, la fel ca în precedenţii, nimic nu se va schimba. Adică fix la ora opt dimineaţa elevii liceului se vor strânge în careu, cei care s-au înscris acum în prima clasă vor fi primiţi cum se cuvine de conducerea liceului şi de colegii lor mai mari, vor fi discursuri ale profesorilor, apoi toată lumea la clase. Poate doar numărul elevilor strânşi în careu ar putea să surprindă, fiind vorba de numai 147. Dar nu e de mirare, având în vedere presiunile la care şcolile româneşti şi părinţii elevilor sunt supuşi. Doar dacă vorbeşti pe stradă în limba română, la Tiraspol, şi te simţi ameninţat. Atunci nu mai e de mirare că numărul elevilor care învaţă în grafia latină în cele opt şcoli româneşti din Transnistria a scăzut dramatic, de la 5.000, în anul 2005, la vreo 1.500, dacă nu chiar mai puţini, anul trecut.
„Sunt mândru de ţara mea”
Pentru acest an, în clasa I, la Liceul „Lucian Blaga”, s-au înscris 12 elevi. Sunt mai mulţi, în comparaţie cu anul trecut, când se înscriseseră doar şapte sau opt. Tiraspolul are o singură şcoală în care lecţiile sunt predate în limba română, Liceul „Lucian Blaga”, în rest totul fiind rusificat, în privinţa sistemului educativ, de la grădiniţe până la licee. Revenind însă la şcoala românească, e de spus şi faptul că, după ceremonie, în clase vor fi primele ore de dirigenţie. Fiecare profesor va avea o temă de discuţie cu elevii săi, Raisa Pădurean spunându-mi că şi-a ales următoarea idee – „sunt mândru de ţara mea”. Au mai fost în acest an discuţii şi despre majorarea salariilor pentru dascălii care predau în vitregele condiţii ale şcolilor româneşti din stânga Nistrului. La un moment dat apăruse chiar ideea ca România să contribuie financiar pentru îndeplinirea acestui scop. Salariul unui profesor nu depăşeşte 250 de euro pe lună. „Am rămas doar la nivel de promisiuni. Mulţi fac campanie electorală pe seama noastră”, conchide doamna Pădurean.
Liceul „pe roţi” îşi continuă drumul
Se împlinesc, iată, 22 de ani, de când a început prigoana separatiştilor nistreni împotriva şcolilor româneşti. Dar mai este o aniversare, la fel de dureroasă, în cazul Liceului „Ştefan cel Mare şi Sfânt” din Grigoriopol. Este vorba despre cei 13 ani de când această şcoală se află „pe roţi”, cum s-a exprimat Eleonora Cercavschi, directoarea instituţiei. Şi asta pentru că elevii şi profesorii din Grigoriopol au fost pur şi simplu izgoniţi din oraşul în care s-au născut. Vor să înveţe în limba română? Atunci să facă asta în dreapta Nistrului, a fost mesajul dur exprimat de separatiştii nistreni. La fel se va întâmpla şi în acest an, când în liceu sunt înscrişi 140 de elevi, dintre care 12 în prima clasă. De menţionat, ca şi în cazul celuilalt liceu, din Tiraspol, că fac referire la elevii din toate ciclurile, de la cel primar şi gimnazial, până la liceal. Va fi aşadar aceeaşi situaţie, zi de zi, ca şi în anii precedenţi. Vedem astfel cum cei 140 de elevi şi 23 de profesori se reunesc în jurul prânzului, se urcă în autobuze, merg spre vama impusă de separatişti, apoi încă vreo zece kilometri până în satul Cocieri, la şcoala de acolo. Cursurile durează până târziu, spre seară, astfel că elevii şi dascălii se întorc la Grigoriopol în jurul orei şapte. “Dumnezeu este mare şi sperăm că şi în acest an ne va da puterea să trecem peste toate necazurile şi să mergem înainte”, sunt cuvintele directorului adjunct al liceului “pe roţi”, Zvetlana Jitariuc.
