15.3 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăLifestyleFoodConacul Crupenschi, o povara prea grea

Conacul Crupenschi, o povara prea grea

» Conacul Crupenschi din comuna nemteana Podoleni ar putea fi un important punct de atractie pentru turistii amatori de vestigii istorice. Starea deplorabila in care se afla le taie insa elanul turistilor pasionati de trecut care ar dori sa il viziteze.

Pe lista monumentelor istorice din judetul Neamt, pentru curtea boiereasca de la Podoleni sunt inscrise trei obiective distincte: ansamblul conacului Crupenschi din secolele XVIII-XX, conacul Crupenschi, de la sfarsitul secolului al XVIII-lea, precum si parcul dendrologic, de la sfarsitul secolului al XVIII-lea, cu transformari in 1810 si astazi disparut complet. Desi de trei ori inventariate ca monumente istorice, alunecarea acestora pe panta degradarii pare ireversibila.

Localitatea Podoleni se afla pe soseaua care leaga Bacaul de Piatra Neamt, nu departe de granita dintre judete. Pentru a ajunge la conac, trebuie sa te abati spre centrul satului, pe drumul asfaltat care se desprinde din drumul national. Paragina il intampina de la poarta pe vizitatorul ramasitelor conacului Crupenschi. Cu tencuiala si un varf cazute, cu arbori care si-au infipt radacinile prin crapaturi, cei doi stalpi de zidarie de la intrare pastreaza din portile grele din trecut numai doua randuri de cuie de la balamale. Zidul de caramida care imprejmuia incinta, ramas in picioare doar pe portiuni restranse, isi face aparitia, din cand in cand, din balarii. Arborii de tuia din curte, prea desi, si salciile crescute langa cladirea principala nu fac decat sa incurce vederea. Nimic nu mai aminteste de parcul dendrologic de odinioara. Precum Roznovanu la Roznov, Starcea la Valeni sau Sturza la Miclauseni, boierii Crupenschi si-au impodobit curtea cu arbori din specii deosebite.

Un Crupenschi este mentionat de istorie la capturarea si decapitarea Domnitei Ruxandra in Cetatea Neamt de catre ostile lui Sobieski, ajutate de medelnicerul cu acest nume. Alt Crupenschi apare ca mosier la Vorona Sucevei la 1803, iar mosia Larga din Hotinul Basarabiei a fost stapanita, intre 1882 si 1921, de Nicolaie Crupenschi si cei trei fii ai sai. Nu este sigur daca acesti Crupenschi au un trunchi genealogic comun, cert este ca resedinta de la Podoleni avea faima de conac al unui mare boier, descendent dintr-o nobila familie poloneza stabilita in Moldova pe la 1400, care s-a inconjurat de un lux apusean, facea numeroase acte de caritate si avea grija de populatia satului.

 

Acum, dupa agresiunea colectivista si neglijenta postdecembrista, vegetatia spontana a luat in stapanire pana si zidurile. In mijlocul curtii se mai pastreaza inca bazinul unei foste fantani arteziene. Deasupra scarilor de la intrarea principala, de un balcon cu balustrada stirba atarna un burlan desprins din locul lui. Usile sunt parca incarcerate dupa un grilaj metalic zavorat cu lacat. Privelistea este completata de pereti coscoviti, tamplarie contorsionata, ferestre sparte, urme ale siroaielor trecute prin acoperis. Pentru ca primarul era plecat din localitate, nu a avut cine sa ne lase inauntru. In jur, dependinte si mai paraginite, cu acoperisuri prabusite si ziduri surpate.

 

Beciul, adanc si mare, cu bolta zidita din caramida, este doar un loc in care gunoaiele se aduna in voie. Un singur pavilion mai este folosit, ca atelier mecanic al scolii de arte si meserii din localitate. Pentru a stopa surparea tavanului udat de ploile care trec prin acoperis, un carpaci a montat un caprior cu cateva scanduri obosite batute in cuie la capete. Dupa nationalizare, din 1949 pana prin 1953, in conac a functionat scoala localitatii, dupa care aici s-a infiintat Statiunea de Mecanizare a Agriculturii (SMA). In 1978, conacul a fost preluat de Primarie, care l-a ocupat cu dispensarul, casa de nasteri si biblioteca. Mai apoi, camerele au fost inchiriate pentru birouri sau spatiu de productie al unei croitorii. Insa din cauza degradarii si a modului defectuos de administrare, cladirea a fost abandonata, rand pe rand, de toti. Dispensarul si biblioteca s-au mutat in constructii noi, iar afaceristilor nu le-a mai convenit pretul pentru un loc nesigur.

 

Nici macar mostenitorii nu au mai dorit sa se incurce cu conacul, in care ar fi trebuit investita o suma impresionanta pentru renovare, mai ales ca orice astfel de lucrare are nevoie de avize speciale, din cauza statutului de monument istoric. Asa ca mostenitorii au preferat sa primeasca, in anul 1997, 250 milioane de lei ca despagubire pentru conac si pentru terenul de incinta de un hectar si 16 ari. O descendenta a familiei, Georgeta Krupenski Schmitt, stabilita in Germania si avand sotul arhitect, s-a declarat bucuroasa, in toamna anului 2004, sa suporte costurile reabilitarii conacului, pe care ar fi vrut sa il transforme intr-o destinatie turistica sau intr-o fundatie culturala, dar a renuntat dupa ce si-a dat seama cat de descurajanta este legislatia romaneasca.

Considerandu-l un obiectiv de interes public, statul nu a vrut sa renunte la conacul Crupenschi, dar nici nu a stabilit parghii eficiente pentru administrarea lui corespunzatoare. "Aici au stat niste boieri. Dupa revolutie, nepoatele acestora, Monica Coanda si Elisabeta Pulcheria, au revendicat conacul si terenul din jur. Cand a iesit Legea 112, mostenitorii au acceptat sa fie despagubiti de stat cu 250 de milioane de lei. Daca ei n-au avut nevoie de conacul si curtea intinse pe un hectar si sase ari, statul l-a tinut si nu a facut nimic cu ele. Cand l-au revendicat, in conac era dispensarul comunal", spune Dumitru Macovei, cel care a cumparat terenul din jurul conacului.

Cele zece hectare de teren arabil din jurul curtii au fost retrocedate in natura si apoi au fost vandute. Cat rau sau cat bine au facut chiriasii din conac ramane inca de vazut. "Cat a fost dispensarul acolo, a mai fost intretinut, dar dupa ce dispensarul s-a mutat intr-o cladire noua, conacul a ramas in paragina. Din 2000 incoace, au fost inchiriate niste spatii pentru o croitorie, niste camere pentru o societate agricola, pentru birouri, pentru magazie agricola, dar dupa alegerea primarului din 2004 s-au lasat de spatiile acelea si croitoria, si societatea agricola, descurajate de primar. De exemplu eu, cand am intrat acolo cu societatea agricola, am pus geamuri, am facut sobe de teracota, lambriu. In contractul de inchiriere era trecut ca pretul lucrarilor se scad din chirie. Pentru ca noi am construit intai si apoi am facut devizul de lucrari, acesta nu ne-a mai fost aprobat si nu s-a scazut din chirie absolut nimic. Asa ca, atunci cand am plecat de acolo, mi-am stricat sobele, mi-am luat lambriul, mi-am luat tot", mai spune Dumitru Macovei. Acum, Dumitru Macovei spune ca ar fi dispus sa preia conacul, dar numai daca i-ar fi concesionat pe mai multi ani si i-ar fi recunoscute cheltuielile de intretinere si renovare.  

Autoritati

» Dilema

Noul primar, Neculai Stan, nu stie in ce masura legea ii va permite sa concesioneze sau sa vanda conacul. "Sincer sa va spun, ma doare sufletul cand vad ce e acolo. As vrea sa reusim macar sa acoperim conacul, ca sa oprim degradarea lui. M-am gandit ca ar trebui sa filmam tot ce e acolo, ca sa putem demonstra in ce hal am preluat totul. De asemenea, ar trebui sa vedem in ce masura ne permite legea sa il concesionam sau sa il vindem, pentru a lasa loc unui investitor care sa il renoveze, caci bugetul comunei nu are cum sa suporte o astfel de cheltuiala", a declarat, telefonic, primarul Neculai Stan.

Vestigiile fundamentale ale istoriei romanesti sunt ignorate de autoritati. Cel mai adesea, pretextul delasarii este lipsa fondurilor. Atunci cand se aloca ceva bani, acestia capata rapid alte destinatii. Ca urmare, zidurile cetatilor medievale se prabusesc, ruinele castrelor romane sunt transformate in gropi de gunoi, printre pietrele fortificatiilor dacice pasc turme de oi, iar in sanctuarele strabunilor cautatorii de comori isi fac de cap. "Romania libera" continua seria de reportaje-radiografii ale principalelor situri istorice de pe teritoriul tarii.

Cele mai citite

Cinci legi au fost promulgate de președintele Iohannis. Chirițoiu rămâne șef al consiliului Concurenței până în 2026

Președintele Klaus Iohannis a promulgat în cursul zilei de azi cinci legi. Este vorba printre altele despre legea hărțuirii la locul de muncă, dar...

Șeful armatei estone vrea dublarea bugetului apărării de 3% din PIB

Comandantul armatei estone, generalul Martin Herem, a susţinut joi că ţara sa, ce deja are un buget al apărării de circa 3% din PIB,...

Curățenia de primăvară bate la ușă! Pregătește-te cu produse profesionale care să-ți facă munca mai ușoară!

Anotimpul renașterii, cel în care revine prospețimea și aduce cu sine prospețimea și căldura, primăvara este și momentul ideal pentru a face curățenie în...
Ultima oră
Pe aceeași temă