10 C
București
miercuri, 24 aprilie 2024
AcasăLifestyleFoodMiza imobiliară,mai importată decât școlarii: Copilăria moare în tabăra Năvodari

Miza imobiliară,mai importată decât școlarii: Copilăria moare în tabăra Năvodari

Căsuţele în care și-au petrecut vacanţa la mare sute de mii de elevi au primit anul acesta numai 2.500 de copii. Noua societate care le administrează a pierdut bani încă de la înfiinţare.

Circa 100.000 de elevi pe an veneau, înainte de 1989, în tabăra din Năvodari. Nu există azi aproape nici un român adult care să nu fi trecut măcar o dată în viaţă prin căsuţele de la nord de Mamaia. După căderea comunismului și după lungi dispute în instanță între SIND, sindicatul care o deținea, și Primăria Năvodari, care a revendicat-o, o mare parte din clădiri au rămas în paragină. „Anul acesta am avut un număr de 2.500 de turiști, adică aproximativ egal cu cel de anul trecut. Este vorba despre elevi de gimnaziu, de până la 18 ani”, ne-a declarat Ștefan Ciocănel, administratorul taberei.

Dacă ne raportăm la un sezon estival de trei luni, înseamnă mai puțin de 30 de copii pe zi. Admi­nistratorul recunoaște că este un număr mic, dar are și o explicație. „Suntem departe de perioada de glorie, din cauza lipsei de investiții, de până în 2011, a proprietarului de atunci”, a afirma Ștefan Ciocănel. Se referă la sindicat, care a deținut mulți ani tabăra. Responsabilul taberei afirmă că se fac investiții, dar că mare parte nu se văd. „Lucrăm la infrastructură, toate sunt coapte”, ne-a explicat. Curios, același lucru îl declara presei locale și în urmă cu trei ani. Se mai lucrează și la un pavilion. „Este nevoie de investiții de 500.000 de euro, pe lângă cheltuie­lile curente, de 500.000-600.000 de euro”, a mai afirmat Ștefan Ciocănel. Cu acești bani, tabăra ar putea arăta decent. Unele clădiri au fost totuși renovate. Sala de mese are de acum aer condiționat. Cazarea se face în dormitoare cu 5-7 locuri, cu o cușetă pentru însoțitor și grupuri sanitare comune. L-am întrebat pe administrator și care este profitul firmei, dar nu a știut să ne răspundă. ”Nu știu să vă spun profitul. El se calculează ca la orice societate comercială. E un profit pe cazare, unul pe masă”, a declarat Ștefan Ciocănel.

250 euro metrul pătrat

Tabăra din Năvodari funcționează din 2011 pe firma SC Tabăra Năvodari SA, care are ca asociație orașul Năvodari, cu 40% din acțiuni, și SC Dormarbib Group SRL, cu 60% din acțiuni. Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, afacerea este păguboasă. Din 2011, firma a funcționat numai pe pierderi. Cifra de afaceri a fost în 2015 de 2,9 milioane de lei, în 2014 de 3,4 milioane lei, iar în 2013 de 3 milioane lei. În timp ce SC Tabăra Năvodari SA pierde aproape un milion de euro în cinci ani, firma Dormarbib Group SRL, acționarul majoritar, care este specializată în lucrări de construcții pentru clădirile rezidențiale și nerezidențiale, merge pe profit. Cu alte cuvinte, când se asociază cu municipalitate afacerea este pe pierdere, când lucrează pentru sine este pe profit. Numărul de angajați a scăzut de la 47, în 2013, la 17, în 2015.

În ciuda pierderilor financiare, tabăra de copii este extrem de valoroasă, pentru că vorbim de un teren inițial de 1.435.134 de metri pătraţi, situat la nord de Mamaia, într-o zonă în continuă dezvoltare. Prețul pe metru pătrat este de 200-250 euro, ceea ce face ca valoarea acesteia să se apropie de 350 mili­oane euro. A fost înființată în 1969, prin decretul Consiliului de Stat al lui Nicolae Ceaușescu, prin care a fost transmis în folosinţă gratuită, pe vecie, terenul către Uniunea Generală a Sindicatelor din România (UGSR). În 1990, patrimoniul UGSR a fost preluat de Confederaţia Naţională a Sindicatelor din România, printr-o decizie a justiției. Apar apoi alte două sindicate, Cartel Alfa și Frăţia, care în 1992 înființează SC Sind-România SRL, societatea care urma să exploateze Tabăra de la Năvodari. Curtea Supremă de Justiţie a României a statuat, în 1993, că toate bunurile Complexului de Odihnă Năvodari (Tabăra de Copii) au intrat în proprietatea Sind-România SRL.

În 2008, noul primar PSD Nicolae Matei a aprobat o cerere formulată de SC Legmas SA, în care era acţi­onar majoritar, de a obţine certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra unui teren de 61.968 mp, din incinta Taberei Năvodari, pe care se aflau 13 clădiri pro­prietatea Sind România SRL. Legmas SA intră în posesia terenului și îl dezmembrează, apoi vinde chiar către o altă firmă a primarului, Top Vision. În 2009, TSP Ecoterm SA mai vinde 110.000 de metri pătraţi de teren. În 2011, Consiliul Local Năvodari, la inițiativa aceluiași primar Matei, a aprobat două hotărâri prin care terenul rămas în folosinţa taberei și clădirile erau trecute în domeniul privat al localităţii și apoi aduse drept aport la constituirea unei societăţi comerciale.

Așa apare, apoi, SC Tabăra Năvo­dari SA, controlată de Dormarbib, care, la rândul ei, este controlată de Isidor Gurgu, despre care lumea din Năvodari spune că ar fi cumnatul fără acte al primarului Matei. Curtea de Conturi a arătat, într-un raport, că Orașul Năvodari nu putea fi asociat sau acţionar într-o societate comercială.

Povestea nu s-a încheiat. Sind Ro­mânia a dat în judecată Consiliul Local Năvodari, primarul orașului, dar și orașul Năvodari, prin primar, și a cerut anularea hotărârii de Consiliu Local din 2011. Următorul termen va fi pe 19 septembrie, la Tribunalul Galați. „DNA București a constatat că în 1990, prin fals și uz de fals, a fost luat tot patrimoniul, în mod fraudulos, de cele patru mari confederaţii sindicale, care au format un SRL – Sind România“, declara, în 2013, primarul Nicolae Matei.

CONDAMNAT. Primar după gratii

Primarul Nicolae Matei a fost condamnat, în februarie 2016, la un an și jumătate de închisoare, cu executare, pentru dare de mită. Potrivit procurorilor DNA, în perioada iunie – octombrie 2012, Nicolae Matei i-ar fi solicitat unui ofiţer de poliţie judiciară cu funcţie de conducere să-i ofere protecţie în anchetele penale care-l vizau și să intervină în aceste anchete pe care primarul le considera abu­zive, nejustificate și motivate politic. Și-a ispășit pedeapsa și acum este liber. Matei și Gurgu au intrat în vizorul DNA și pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri de la malul mării încălcând decizii ale instanţelor, dar și pentru vânzarea la preţuri subevaluate a unor terenuri ale municipalităţii, prejudiciul total fiind de 111.475.741 lei. Gurgu a fost reținut 24 de ore în dosar. În speță apare și Dormarbib Group, care a cumpărat o parte din terenuri.

REPLICĂ. Ce spune administratorul

Acţionarul majoritar al taberei Năvodari, Isidor Gurgu, nu a dorit să comenteze situaţia. „”Nu pot să vorbesc. Sunt sub tratament acum și nu mă simt așa de bine”, a declarat acesta. Directorul taberei, Ştefan Ciocănel, întrebat despre pierderea de 4 milioane de lei a taberei Năvodari, a susţinut că ”nu se poate să avem o pierdere așa de mare. Cea mai mare a pierderilor, de peste 3 milioane de lei, provine dintr-o reevaluare pe care am făcut-o anii trecuți activelor”.

Cifre 

  • 1969 este anul înființării, prin decretul Consiliului de Stat al lui Nicolae Ceaușescu.
  • 100.000 de elevi își petreceau vacanța aici, înainte de 1989.
  • 2.500 de turiști a avut tabăra în acest an.
  • 4.011.894 lei sunt pierderile totale ale SC Tabăra Năvodari SA.
  • 2.650 de locuri este capacitatea de cazare, din preznet, a taberei.
  • 1.435.134 metri pătraţi era suprafața inițială pe care se întindea tabăra.
  • 17 angajați a avut SC Tabăra Năvodari SA în 2015.
  • 200-250 euro minimum valorează metrul pătrat de teren în zonă.
Cele mai citite

De ce să montezi panouri fotovoltaice acasă?

În condițiile în care prețurile energiei electrice au crescut vertiginos în ultimii ani, fiind din ce în ce mai impredictibile, te întrebi justificat: ce...

De ce să montezi panouri fotovoltaice acasă?

În condițiile în care prețurile energiei electrice au crescut vertiginos în ultimii ani, fiind din ce în ce mai impredictibile, te întrebi justificat: ce...

Protejarea pădurilor din Ilfov este piatra de temelie a viitoarei Centuri Verzi București-Ilfov

Înscrisă ca amendamente la noul Cod Silvic, protejarea pădurilor din Ilfov împotriva exploatărilor comerciale, piatra de temelie a viitoarei Centuri Verzi București-Ilfov, a fost...
Ultima oră
Pe aceeași temă