În perioada noiembrie 2014 – ianuarie 2015, la solicitarea Comunităţii Evreieşti din Constanţa, cu sprijinul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (FCER) prin preşedintele său, Aurel Vainer, a fost realizată Expertiza Geotehnică a Sinagogii din Constanţa.
Lăcaşul de cult de rit occidental a fost construit după planurile arhitectului vienez Adolf Linz, în stil maur şi influenţe arhitecturale caldeene. Construcţia a fost folosită până în anul 2004 (inclusiv ca depozit militar german, în anii războiului), lipsa unor lucrări de întreţinere şi pază ducând în cele din urmă la degradarea gravă a clădirii. În prezent, acoperişul este în totalitate prăbuşit, au mai rămas fragmente din grinzile longitudinale şi câteva grinzi transversale din lemn, ce legau zidăria portantă de nava centrală.
Zidurile exterioare prezintă fisuri preponderent de suprafaţă, doar local câteva fisuri de adâncime, iar tencuiala suferă deteriorări care în anumite zone au ajuns până la stratul de cărămidă. Vitraliile prezintă local spărturi şi fragmente lipsă, tâmplăria interioară este în totalitate dispărută, iar altarul este deteriorat, cu stucaturi şi tencuială desprinse. Imobilul nu este nominalizat pe lista monumentelor istorice, dar se află într-o zonă protejată a oraşului Constanţa, în situl urban „zona peninsulară“, înscris pe Lista Monumentelor Istorice sub nr. CT-II-a-02832.03.
Problemele clădirii
În linii mari, expertiza a constatat că principalele aspecte structurale negative ale construcţiei sunt date de înălţimea de nivel mare a zonei centrale (care nu prezintă nici un planşeu intermediar), de cantitatea redusă de pereţi transversali cu distanţe mari între aceştia şi fundaţiile de zidărie cu deficienţe structurale importante. Alte deficienţe sunt date de materialul structural relativ modest (cărămidă plină presată C75 cu mortar M4). Ca aspecte structurale pozitive s-au constatat adâncimea de fundare ce depăşeşte adâncimea minimă de îngheţ valabilă pentru oraşul Constanţa şi regularitatea în plan a construcţiei. Degradări importante sunt date de crăpăturile şi fisurile din arcele coloanelor interioare de la parter, zone cu desprinderi ale trotuarelor faţă de construcţie sau chiar absenţa completă a acestora, care favorizează infiltrarea apelor meteoritice şi creşterea vegetaţiei pe zonele de planşeu rămase.
S-a propus în cadrul expertizei tehnice o intervenţie de reabilitare şi refacere structurală, soluţie care are în componenţă pe lângă lucrări de reparaţii structurale şi lucrări de consolidare şi refacere semnificative: injectări şi cămăşuieli locale a fisurilor existente în pereţii, bolţile şi arcele structurale de zidărie cu mortar armat torcretat, realizarea de aerisiri corespunzătoare la nivelul pardoselii, injectare cu substanţe hidrofobizante. La faţadele construcţiei se vor executa suplimentar lucrări de reparare şi restaurare şi lucrări pentru restaurarea elementelor decorative existente. De asemenea se vor mai executa lucrări pentru refacerea pe structură metalică a acoperişului construcţiei, prin realizarea de coloane noi şi grinzi de beton armat în locul arcelor construcţiei iniţiale.
Construcţia îşi va modifica greutatea, datorită consolidării, până la valoarea de 1.132 tone la nivelul parterului (spor de greutate de circa 11%) şi datorită elementelor structurale introduse, în condiţiile modificării coeficienţilor seismici. În momentul de faţă, clădirea a trecut din clasa iniţială de risc seismic RsII, în clasa RsI. Se recomandă de asemenea ca lucrările să se execute sub coordonarea unui arhitect atestat de Ministerul Culturii.
Cost: Un milion de euro
Arhitectul a estimat valoarea totală a costurilor lucrărilor, cu studiu de fezabilitate şi proiect, la aproximativ un milion de euro. Se speră ca fondurile necesare să fie obţinute din partea Guvernului României şi alte surse, printre care şi Consiliul Local Constanţa. Lucrările de execuţie vor demara în acest an, imediat ce fondurile vor fi disponibilizate.
