6.1 C
București
duminică, 17 martie 2024
AcasăLifestyleFoodRL - 135 de ani: Dosarele Berevoieşti

RL – 135 de ani: Dosarele Berevoieşti

Zeci de saci cu documente, din arhiva fostei Securităţi, descoperite într-o râpă de lângă Berevoieşti, aruncă o perspectivă sumbră asupra istoriei recente a României.

 

Originea scandalului legat de dosarele de la Berevoieşti se află în evenimentele din decembrie 1989. Varianta oficială prezentată de SRI pretinde că, în acele zile, comandantul Direcţiei I din fosta Securitate, colonelul Gheor­ghe Raţiu, ar fi ordonat subordo­naţilor săi să distrugă toate documentele cu caracter operativ pe care le posedau aceştia. Ofiţerii ar fi ascultat ordinal şi ar fi rupt hârtiile care atestau implicarea în urmărirea unor „obiective”, precum şi existenţa unei reţele consistente de turnători.

Aceste hârtii ar fi fost adunate în circa 90 de saci. Aceştia ar fi fost depozitaţi în toaleta unităţii militare care adăpostea sediul Direcţiei I a fostei Securităţi, precum şi într-o cameră de lângă depozitul de armament. În unitatea de securitate, în data de 22 decembrie, au sosit revoluţionarii şi ofiţerii de armată.

Aceştia au inventariat doar documentele rămase şi ar fi sigilat fişetele ofiţerilor de Securitate. Însă sacii cu documentele operative ale Securităţii ar fi fost „uitaţi” în grupul sanitar şi în camera de lângă depozitul de armament. Apoi, în iunie 1990, când unitatea militară urma să fie mutată, colonelul Dumitru Spătaru şi-ar fi adus aminte de acei saci cu documente şi ar fi ordonat distrugerea lor.

Varianta prezentată de SRI este, evident, neadevărată, pentru că printre documente apar şi unele care sunt ulterioare Revoluţiei.

Tocmai aceste documente demonstrează caracterul de poliţie politică a SRI în primii ani ai regimului condus de Ion Iliescu, pentru că serviciul secret a fost implicat în supravegherea adversarilor politici ai acestuia. Cei circa 90 de saci de documente au fost încărcaţi într-un camion al SRI, păzit de un echipaj comandat de locotenent-colonelul Nicolae Bordeianu.

Acesta a oprit în drum spre fabrica din Scăieni la o rudă a sa din Berevoieşti. Acolo, ofiţerii şi subofiţerii SRI au fost ospătaţi de gazde. Însă nişte localnici ar fi furat patru saci de documente. Ajunşi la Scăieni, angajaţii fabricii unde urmau să fie distruse documentele ar fi refuzat să preia transportul, pentru că lipseau 100 de kilograme de documente. Mai mult, oamenii erau speriaţi de faptul că trebuie să distrugă acte oficiale ale fostei Securităţi. Aşa că echipajul SRI a oprit la ruda locotenent-colonelului Nicolae Bordeianu, unde a încercat să ardă documentele într-un cuptor de pâine. Nu a reuşit, aşa că echipajul SRI s-a deplasat cu camionul într-o râpă de la marginea localităţii. Acolo, pur şi simplu, documentele au fost incendiate. Ofiţerii şi subofiţerii SRI nu au avut răbdare, aşa că au acoperit zona cu un strat subţire de pământ. Depozitul cu documente rupte şi arse a fost descoperit din întâmplare de văcarul satului. Acesta nu ştia să citească şi a mers cu documentele la învăţătorul din Berevoieşti, care era la picnic cu colegii săi.

Bărbatul a rămas şocat atunci când a văzut documentele cu menţiunea „Strict secret”. Întors în sat, el i-a telefonat redactorului-şef de atunci al „României libere”, Petre Mihai Băcanu. Aşa că „România liberă” a ajuns în posesia multor documente.

Timp de 11 luni, în suplimentul „Strict secret” al RL, au fost publicate documente de urmărire informativă, transcrieri ale unor convorbiri telefonice şi alte acte ale fostei Securităţi. Conducerea SRI a aflat de descoperirea jurnaliştilor şi a ordonat ca terenul să fie acoperit cu steril şi turbă, transportate de şase camioane. La aproape un an, redacţia RL a organizat o conferinţă de presă, apoi o expediţie la râpa din Bere­voieşti. Acolo, jurnaliştii s-au transformat în arheologi.

Zeci de saci de documente murdare, rupte şi pe jumătate arse au fost dezgropaţi. Procurorii militari, depăşiţi de situaţie, nu au ştiut cum să reacţioneze, aşa că jurnaliştii şi-au făcut treaba. Directorul de atunci al SRI, Virgil Măgureanu, fost securist, a fost chemat în faţa Parlamentului.

Iniţial, el a negat că documentele din Berevoieşti ar proveni de la SRI. Apoi, SRI a dat un comunicat de presă, în care menţiona că acele acte fac parte dintr-un transport de documente „fără valoare operativă”. Chemat din nou în faţa Parlamentului, Virgil Măgureanu a lansat o replică ce a rămas celebră: „Îmi par mie însumi stupid!”. Sacii cu documente au fost depozitaţi în sediul Poliţiei Argeş.

Criminaliştii au început munca de reconstituire a documentelor. A fost o muncă cu adevărat de Sisif. În paralel, au început mai multe anchete. Cea a Procuraturii Militare s-a încheiat fără să fi fost nimeni pus sub urmărire penală. Cea internă a SRI s-a încheiat cu sacrificarea unui ţap ispăşitor.

Este vorba de generalul Mihai Stan, unul dintre adjuncţii lui Virgil Măgureanu. Acesta a fost mutat drept şef al Departamentului de Relaţii Inter­naţionale al Fondului Proprie­tăţii Private, instituţia de stat care s-a ocupat de privatizarea celor mai importante unităţi economice. Apoi, în anul 1996, generalul Stan a fost recuperat de serviciile secrete. Ion Iliescu l-a numit şef al Centrului de Documentare Operativă al Serviciului de Protecţie şi Pază.

Însă generalul Stan a fost demis, din nou, de preşedintele Emil Constantinescu, pentru implicarea sa în scandalul Ţigareta II. Cea de-a treia anchetă a fost a unei comisii parlamentare, care a început în anul 1991. Dominată de FSN, această comisie s-a declarat depăşită de complexitatea cercetării, astfel că s-a autodizolvat în anul 1992. Cercetarea urma să fie continuată de o nouă comisie parlamentară, formată după alegerile din anul 1992. Numai că această comisie nu a mai fost constituită niciodată. Nici până acum nu există concluzii oficiale pertinente în acest dosar.

Cronologia rl:

  
1. Decembrie 1989 –
Revoluţia română – RL a fost primul ziar care a deconspirat lovitura de stat şi a criticat confiscarea revoluţiei;

  
2. Martie 1990 –
Conflictul interetnic din Târgu-Mureş – am radiografiat esenţa de complot securistic a incidentului;

  
3. 1990 – Piaţa Universităţii – Mineriade –
ziarul port-drapel al protestelor şi ţinta nr. 1 a minerilor;

  
4. Berevoieşti,
campaniile de deconspirare a securiştilor – RL s-a angajat într-o luptă directă cu urmaşul Securităţii şi a fost precursorul CNSAS;

  
5. Revenirea Casei Regale pe scena românească –
apărarea valorilor Casei Regale într-un moment în care toţi marii actori ai momentului o denigrau;

  
6. Marile crahuri financiare –
Caritas, Bancorex, Bănci Populare, FNI – RL a avertizat despre neregulile din aceste institutii financiare;

  
7. 1996 –
Câştigarea alegerilor de către Convenţia Democratică – Sprijinul acordat de RL primei schimbări politice majore după 1945;

  
8. Ruptura cu trecutul în timpul conflictului din Kosovo –
poziţia cvasi-singulară pentru susţinerea campaniei NATO;

  
9. Victoria Opoziţiei la alegerile din 2004 –
lupta RL cu dictatura media impusă de PSD;

  
10. Aderarea la NATO, aderarea la Uniunea Europeană –
avangar­dismul RL care susţinea chiar din anii 1990 că aceasta este singura cale pentru România.

 Argument

Unul dintre cele mai importante scandaluri care au zguduit România este cel legat de descoperirea a zeci de saci de documente ale fostei Securităţi, într-o râpă de lângă localitatea Berevoieşti. „România liberă” a fost ziarul care a făcut descoperirea, cu ajutorul unor localnici, şi a publicat, vreme de mai mult de un an, extrase din documentele care arată culisele Securităţii, dar şi faptul că, după anul 1990, SRI-ul lui Virgil Măgureanu a continuat să facă poliţie politică. SRI a continuat să supravegheze partidele de Opoziţie, PNŢCD şi PNL, precum şi o serie de personalităţi, care au avut un rol major în Revoluţia din 1989. Printre ele s-au numărat Doina Cornea ori Andrei Pleşu. Acesta este contextul în care, la aniversarea a 135 de ani de la obţinerea Independenţei şi, totodată, de la înfiinţarea ziarului „România liberă”, redacţia noastră încearcă o retrospectivă asupra evenimentelor care au marcat istoria contemporană. Am ales 10 evenimente care au schimbat faţa României, prezentate în ritmul de unul pe săptămână. Au existat o serie de actori publici care s-au confruntat cu o ostilitate profundă, la începutul anilor 1990, pentru că aceşti actori publici promovau o orientare pro-occidentală, democratică. Aşa ar fi Casa Regală a României, personalităţi precum Ana Blandiana, Doina Cornea ori Corneliu Coposu, precum şi jurnaliştii RL.

Episodul dosarelor de la Berevoieşti arată cum Securitatea a încercat să-şi perpetueze controlul asupra societăţii româneşti, cu sprijinul interesat al noii Puteri. De asemenea, foştii ofiţeri de Securitate au încercat să distrugă dovezile legate de reţelele de informatori, care au funcţionat în perioada comunistă. Peste 106.000 dosare ale fostei Securităţi au dispărut din arhivele fostei poliţii politice. Unele dintre aceste dosare au reapărut, la scurt timp după Revoluţie, iar în anumite situaţii, documentele dispărute au fost folosite pentru a şantaja diferite persoane publice sau pentru a pune capăt carierelor unor politicieni. În aceste împrejurări, descoperirea de la Berevoieşti a „României libere” a marcat începutul unui nou fel de arheologie contemporană, care a presupus o adevărată incursiune în tenebrele secretelor Securităţii.

Complicitate

Scandalul dosarelor din Berevoieşti arată clar complicitatea dintre ofiţerii SRI şi cei ai fostei Securităţi. În primii ani ai regimului Iliescu, ofiţerii SRI au continuat munca de poliţie politică şi au pus sub urmărire informativă opozanţii noului regim fesenist. Mai mult, ofiţerii SRI şi-au dat concursul pentru distrugerea dosarelor referitoare la turnătorii fostei Securităţi. Aceste lucruri au arătat că, în acea perioadă, a existat o veritabilă continuitate instituţională între Securitate şi SRI.

Minciuni repetate

Un fapt deosebit de grav a fost acela că Virgil Măgureanu, omul de încredere al lui Ion Iliescu, a minţit cu bună ştiinţă membrii comisiei parlamentare care a anchetat acest caz. Şi asta cu toate că, teoretic, Parlamentul are putere de control asupra SRI. Virgil Măgureanu ori ceilalţi ofiţeri SRI implicaţi în acest scandal nu au suferit vreo condamnare penală.

Dosariada

„România liberă” a fost, din nou, ziarul care şi-a asumat lupta pentru democratizarea României. Faptul că au fost pubicate documente din arhiva din Berevoieşti a zguduit sistemul securistic ce continua să funcţioneze după prăbuşirea comunismului. Aceste dezvăluiri au arătat lumii întregi adevărata faţă a regimului Iliescu.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă