Un obicei străvechi, acela de a lăsa în vârful turnurilor cetăţilor scrisori anonime despre lucrurile petrecute atunci, aduce până în ziua de azi informaţii despre evenimente de demult uitate. Turnul din Mediaş este o istorie vie din acest punct de vedere.
Acolo unde te aștepți mai puțin, gândurile oamenilor pot fi păstrate, fără nici un risc de-a fi tulburate, ca să ajungă la generațiile viitoare. Așa cum s-a întâmplat la Mediaș, seculara tradiție fiind legată mai ales de Turnul Trompeților. Cel înclinat, a cărui construcție, începută odată cu biserica Sfânta Margareta, la 1414, e desăvârșită în 1551.
Turnul a fost reparat în mai multe rânduri, de-a lungul veacurilor. Și de fiecare dată, la terminarea lucrărilor, exista obiceiul ca meșterii sau un cronicar local ori chiar un oficial să scrie o scrisoare. Pentru viitor. Bucata de hârtie era așezată în globul pe care-l puteți vedea și azi în vârful turnului. Peste zeci de ani, când se făcea o nouă reparație, era deschis și globul din vârf. Era găsită scrisoarea de la înaintași. Și citită. Ca să afle toată lumea despre ce se petrecuse în oraș pe vremea străbunicilor. Cu ocazia noilor reparații, alte scrisori erau puse în același loc. Dar ce scria acolo? Ce se petrecuse în cetate. Cum trăiseră oamenii. Cum muriseră. Cu ce se confruntaseră. Cu dușmani, molime, războaie între frați. Se mai scria și despre ce se făcuse bun. Câte din năzuințele comunității se împliniseră.
Globul din vârful turnului, ca o cutie poștală
Scrisorile erau păstrate în casete din lemn, pentru ca hârtia să aibă viața cât mai lungă. Dacă vă uitați acum la globul din vârful Turnului Trompeților aveți impresia că e mic. Nu-i deloc așa. Are, după cum mi-au spus localnicii, un diametru de vreo 30 sau 40 de centimetri. Deși nu arată chiar ca o minge în adevăratul sens al cuvântului, pentru că nu e perfect rotund.
Primul mesaj, din 1551
Arhivele consemnează prima reparație a Turnului Trompeților în 1688. Acum e momentul când, în premieră, vede lumina zilei corespondența trecutului, pusă la păstrare încă din 1551. Dacă vreți să știți de ce turnul avea nevoie de intervenția rapidă a meșterilor, iată textul explicativ – „anul 1688, 9 iulie, când acum câteva zile, și anume 7 iunie, s-a iscat o furtună grozavă care a provocat mari distrugeri acestei clădiri și acoperișului, onoratul Senat al Mediașului a dispus refacerea a ceea ce a fost distrus și repararea acoperișului“. Turnul este greu încercat și în 1726, din cauza unui fulger. Din nou efort din partea meșterilor pentru a face distrugerile uitate. Acum e găsită scrisoarea din 1688. Se pune în locul ei alta, fiind descrisă ruperea de nori. Noi îmbunătățiri sunt aduse turnului în 1752. Prilej pentru un oficial, senatorul Andreas von Hannenheim, să lase o scrisoare în care povestește, în limba latină, viața orașului. Globul din vârful turnului era dat jos și curățat. Moment în care se recupera și mărturia trecutului. Astfel se întâmplă și în 1783.
Mesajul paznicului de turn Stephanus Schnell, de la 1783
Mai trebuie să știți despre Turnul Trompeților că, pe lângă globul din vârf, are încă patru globuri de dimensiuni reduse, așezate pe cele patru vârfuri secundare care dau contur acoperișului. Spun asta pentru că în 1783 au fost introduse diverse scrisori sau acte ale cetății nu numai în globul cel mare, ci și într-unul din globurile mai mici. E vorba de cel din colțul de sud-vest al turnului. Dar să vedem despre ce documente era vorba atunci. O descriere a celor ce se întâmplaseră în oraș în ultimii ani, apoi o scrisoare a judeului regal Michael von Heydendorff, dar și un edict de toleranță emis cu doi ani înainte. Cât privește globul mai mic, din turnulețul sud-vestic, acolo a fost lăsată pentru eternitate o poveste de viață, cea a paznicului care lucrase pentru Turnul Trompeților vreme de 42 de ani. Despre acel om se știe că s-a numit Stephanus Schnell. Și iată ce spune el despre propria-i scrisoare – „de aceea o pun în globul turnulețului, pentru că am petrecut în acest loc până astăzi 42 de ani, slujind orașul cu pază și lui Dumnezeu cu rugăciune. Acolo am trăit adesea în mare pericol din cauza unei furtuni grozave, unor fulgere și tunete înfricoșătoare. Pe cetățeni, paznici de noapte și soldați i-am trezit prin bătăi de tobă și i-am îndemnat să împiedice izbucnirea vâlvătăii groaznice a flăcării focului“. Tot datorită scrisorilor puse după fiecare reparație se știe că acest turn a fost lovit de fulger și în 1784. „Un fulger a lovit acest acoperiș nou, a avariat ceva din lemnăria sa, a pătruns în bolta bisericii, a topit câteva fluiere ale orgii și apoi a trecut prin bolta orgii și s-a scurs în pământ“.
„Fie ca omenirea de sub mine să sporească în cunoștințe și virtute!“
Tot de urgia naturii e lovit turnul și în anul 1815. Dar atunci oamenii aveau la îndemână soluția tehnică pentru a contracara fulgerele, astfel că e montat un paratrăsnet. Este momentul în care în globul cel mare din vârf sunt introduse câteva scrisori ale unor anonimi, însă, din câte se vede, oameni cu talent la scris și, mai ales, imaginație. Una dintre scrisori este intitulată astfel – „gânduri și simțăminte cu ocazia coborârii globului turnului, la 21 iulie 1815“. Alt text atrage cu adevărat atenția, pentru că autorul se pune în locul globului, ca și cum însuși turnul ar vorbi. „Cuvântarea globului din vârful turnului Mediaș către locuitorii orașului“ – dovadă că încă de pe atunci sau poate mai mult atunci, în comparație cu acum, oamenii erau convinși că zidurile pot să vorbească. Dar iată ce spune globul, cum văzuse el orașul, de-a lungul veacurilor.
„Pe mine m-au așezat strămoșii voștri aici acum mai bine de trei veacuri și jumătate. La picioarele mele s-au succedat, bogate în evenimente, vremuri bune și rele. Ciumă, epidemii și războaie, din păcate și războaie civile s-au abătut asupra patriei. Unele locuințe ale strămoșilor noștri au rămas pustii. De mai multe ori orașul vostru a fost asediat, cucerit și jefuit și chiar și turnul pe care mă găsesc a fost amenințat cu dărâmarea. Dar precum tot ceea ce este măreț este expus mai mult primejdiilor și furtunilor, tot așa am fost și eu supus de mai multe ori nenorocirilor. De trei ori în cursul unui secol un fulger a zdrobit acoperișul de sub mine. Așa s-a întâmplat și în după-amiaza lui 26 mai a acestui an, 1815, pe când clopotele chemau la vecernie și fulgerul s-a scurs în pământ pe partea de miazănoapte a clădirii bisericii.
Virtutea cetățenească și hărnicia strămoșilor voștri au pus din nou totul la punct și m-au așezat la locul meu, de unde i-am văzut pe strămoșii voștri murind, unele din speranțele lor stingându-se în copii sau nepoți, iar altele împlinindu-se. Științele și artele sporesc. Tot mai adânc pătrunde mintea omenească în secretele naturii. Prin paratrăsnet s-a găsit mijlocul prin care fulgerul e condus acolo unde nu poate produce pagube. Atât montarea paratrăsnetului, pornind de deasupra mea și mergând până la pământ, cât și repararea acoperișului turnului s-au început și s-au terminat în acest an 1815. Fie ca în viitor furtunile și fulgerele trimise de cel Atotputernic să treacă inofensiv asupra mea! Fie ca omenirea de sub mine să sporească în cunoștințe și virtute! Și să-l implore pe Dumnezeu cu sufletul curat și cu mâinile curate în templul de sub mine pentru mulțumire și abaterea tuturor relelor! Fie ca orașul vostru să sporească în oameni înțelegători, buni și harnici“.
Ultimul mesaj?
Aceste scrisori au văzut, pentru prima oară, lumina tiparului în 1927, aflu de la profesorul Helmuth Julius Knall, pe care l-am întâlnit acum în Mediaș. Apoi s-a amintit despre ele în diverse alte lucrări, așa cum a făcut-o chiar interlocutorul meu, de pildă în cartea sa intitulată „Turnul Trompeților“. Alte relatări pot fi citite în monografia orașului Mediaș scrisă de un cărturar născut pe aceste meleaguri, Ștefan Ionescu. Scrisorile ca atare sunt păstrate în arhiva Bisericii Evanghelice din Mediaș. Dar una dintre ele, de la 1730, se găsește la Muzeul Municipal din orașul de pe Târnava Mare. Se știe că ultimul mesaj a fost lăsat în globul din vârful Turnului Trompeților cu ocazia consolidărilor făcute între 1928 și 1933, spune muzeograful Viorel Ștefu. Nimeni nu poate să pună mâna-n foc că mesaje din ultimul secol n-ar sălășui chiar și azi în globul cel mare. Sau poate în altă parte a cetății. Pentru că, zice profesorul Knall, o scrisoare de acest fel s-a găsit și în Turnul Pietrarilor.
Un obicei răspândit în Transilvania
S-ar putea ca anul viitor, când sunt programate reparații de anvergură ale turnurilor și zidurilor cetății Mediașului, localnicii, dar mai ales istoricii, să aibă parte de noi surprize de acest fel. „Nu știu dacă în anii ’70, când s-a făcut consolidarea Turnului Trompeților, s-au găsit asemenea scrisori. Era și periculos să vorbești de așa ceva în acele timpuri“, zice profesorul Helmuth Knall. La fel de puțin probabil și ca un cronicar local să fi pus atunci în glob altă scrisoare. Ar fi trebuit să descrie viața Mediașului în timpul erei comuniste. Și, cu siguranță, acel document ar fi trecut, conform indicațiilor, pe la cenzură, înainte de-a fi așezat în glob.
Cert este însă și un alt lucru – Mediașul nu e singurul oraș din Transilvania unde zidurile care au străbătut secole la rând au capacitatea de a creiona trecutul. Asta știu de la preotul Kilian Doerr, de la Biserica Evanghelică din Sibiu. „Meșterii care au participat în diverse etape la reparațiile unor edificii lăsau în urma lor mesaje, unii în tencuiala clădirilor, alții în globurile din vârful turnurilor. Este bine că, iată, azi, ne mai amintim de acest vechi obicei. De care ar trebui să ținem mai mult seama“, exclamă preotul. Subiectul ar merita o cercetare mai amănunțită, având în vedere că nu se știe care sunt cele mai vechi mesaje de acest fel de pe teritoriul Transilvaniei. Și nici dacă toate au fost deja recuperate. Sau te pomenești că, acolo unde te aștepți mai puțin, între ziduri înnegrite, poți fi, fără să știi, vecin cu istoria.
Turnul care sfidează gravitația
Stai între zidurile drepte ale caselor, de-a lungul străduțelor înguste din cetatea Mediașului. Și în zare compari silueta care parcă ar răsturna ordinea lucrurilor. Astfel îți apare, înclinat, Turnul Trompeților. Trebuie să cauți poziția cea mai bună din care să-l fotografiezi, ca să iasă în evidență felul în care această construcție înaltă de aproape 70 de metri susține cerul, având în vedere că turnul e aplecat spre sud-vest. Se știe cu exactitate și diferența față de normalul unghiului drept, de 2,28 de metri. Asta face din orașul Mediaș păstrătorul unuia dintre cele 12 turnuri înclinate ale lumii. Poate că n-ar fi fost așa dacă în anul 1550 nu s-ar fi luat decizia ca Turnului Trompeților să i se adauge încă trei etaje. S-a trecut la treabă, dar fără a se ține seama de pământul care n-a putut să susțină o greutate prea mare. Și atunci au observat oamenii cum uriașul de piatră devine instabil. Dar de ce să ai un turn mai înalt? Mediașul trebuia în acest fel să iasă în evidență, față de celelalte localități din preajma sa, și astfel să capete, conform obiceiurilor vremii, dreptul de-a pronunța sentințe judecătorești. Făceai legea datorită unui acoperiș cât mai înalt. N-ai cum să nu te înfiori dacă afli că pe aceste locuri s-au dat pedepse cu moartea împotriva unor vrăjitoare, cel din urmă eveniment funebru fiind consemnat în 1752.
Soluții tehnice
Abia în perioada interbelică se face prima încercare, reușită, de-a stabiliza turnul, cu ajutorul unei centuri din beton care i-a cuprins corpul până la cel de-al treilea etaj. Specialiștii consideră că nu era totuși suficient, așa că între 1976 și 1976 se repetă aceeași procedură, turnul fiind de data asta strâns în chingi din beton cu încă opt metri înălțime, față de cei 14 cuprinși inițial.
Cetatea va intra cât de curând într-un amplu program de refacere, pentru că Mediașul se pregătește de marea sărbătoare din 2017, când va împlini 750 de ani de la atestare. Cu fonduri europene, însemnând 25,9 milioane de lei, se vor executa lucrări la Bastionul Cuțitarilor, Turnul Pietrarilor, Turnul Rotarilor, dar și la zidurile care au apărat cândva urbea. Toate acestea trebuie să se întâmple, conform planului semnat cu puțin timp în urmă de autoritățile locale, până la sfârșitul anului 2015, aflu de la primarul Teodor Neamțu. De reparații are nevoie și Turnul Trompeților, numai că în acest caz susținerea materială vine de la bugetul local, 140.000 de lei fiind suma necesară. Dar nici oamenii simpli sau firmele nu s-au lăsat mai prejos, comunitatea contribuind, în urma subscripției publice, cu 30.000 de lei, din 2013 până azi, conform datelor pe care le-au primit de la oficialitățile orașului.
