4 C
București
marți, 19 martie 2024
AcasăLifestyleFoodProblemă. Cadeții români nu găsesc nave pe care să-și efectueze instruirea de...

Problemă. Cadeții români nu găsesc nave pe care să-și efectueze instruirea de bază

România produce, în fiecare an, câteva mii de ofițeri maritimi. Pentru mulți dintre aceștia, primul și cel mai dificil pas în carieră este găsirea unui armator cu care să se îmbarce pe o navă, pentru a efectua perioada obligatorie de instruire de bază. Pe piața mondială de shipping există, în acest an, și va exista și în viitor, un paradox. Pe de o parte, există un deficit în ceea ce privește ofi­țerii.

„Conform raportului recent al BIMCO/ICS Manpower se estimează la nivel global un deficit curent de aproximativ 16.500 de ofițeri (2,1%), iar deficitul prognozat pentru anul 2025 va crește la 147.000 în cazul în care indus­tria maritimă nu reacționează“, spune Ovidiu Cupșa, ambasador maritim al IMO (International Maritime Organization). Acest lucru face ca ofițerii să fie foarte căutați și să nu aibă probleme în a-și găsi un loc de muncă. Pe de altă parte, pentru cadeți lucrurile stau exact invers. Piața aceasta este invadată, de mulți, de forță de muncă din Asia. Asiaticii muncesc mai ieftin decât românii.

Un an de practică

Cadeții trebuie să facă o practică de un an de zile. „Practica este de 12 luni, ceea ce înseamnă aproa­pe doi ani, cu practica de rigoare“, spune Adrian Mihălcioiu, reprezentantul Federației Inter­na­ționale a Transportatorilor (ITF) în România și președintele Sindicatului Liber al Navigato­rilor. Obligativitatea este dată convenția STCW (International Convention on Standards of Training, Certification and Watchkeeping for Seafarers – Convenţia internaţională privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare şi efectuare a serviciului de cart). Convenția a fost adoptată la Londra, pe 7 iulie 1978, iar România a aderat la ea prin Legea nr. 107/1992.

O soluție ratată, pentru moment

Una dintre soluții pentru cadeți a fost ratată, cel puțin pentru moment. Când s-a pus problema recreării pavilionului maritim românesc, una dintre condițiile pe care sindicaliștii doreau să le impună a fost obligativitatea armatorilor de a lua cadeți pe navă. Cel puțin unul la punte și unul la motoare. Afacerea pavilionului a picat între timp. Oricum, aceste prevederi nu fuseseră negociate. Dimpotrivă, se pare că totul a fost făcut astfel încât statul român să nu câștige nimic, ci să aibă numai obligații.

„Pavilionul maritim românesc a fost o inițiativă bună, care a fost distrusă. S-a ajuns ca noi, românii, să nu avem voie să înregistrăm nave sub acest pavilion. Numai străinii aveau. De asemenea, nu aveam voie să impunem obligativitatea unui cadet român la bordul acelor nave, cum fac toate țările. Dau anumite facilități, dar au și lucruri care te ajută. Ești o țară europeană, care ai o anumită forță de muncă. Lucrurile acestea ar fi bune să se facă din nou. Eu susțin și acum că un pavi­lion românesc, în niște condiții corecte, în condițiile în care să se plătească o taxă pe tonaj etc., este necesar. Dar să putem să punem și noi un navigator la punte și unul la mașină, pe fiecare navă înregistrată, dar și un echipaj românesc, în măsura în care se găsește“, spune Mihălcioiu.

Stagiul de cadeție, în atenția IMO

Recent, cu ocazia World Maritime Day, a avut loc a doua întâlnire a ambasadorilor maritimi IMO cu Secretarul General al International Maritime Organization (IMO), la Londra. Aceștia au atras atenția că, la nivel mondial, cadeții își găsesc tot mai greu de muncă, iar acest lucru va avea repercusiuni negative în viitor.

„Ambasadorii Maritimi prezenți au semnalat că rata de înlocuire a ofițerilor este afectată de interesul scăzut al armatorilor să sponsorizeze stadiul de cadeție de 12 luni a viitorilor ofițeri. Conform raportului recent al BIMCO/ICS Manpower se estimează la nivel global un deficit curent de aproximativ 16.500 de ofițeri (2,1%), iar deficitul prognozat pentru anul 2025 va crește la 147.000 în cazul în care industria maritimă nu reacționează“, spune Ovidiu Cupșa.

Acesta a prezentat și o soluție: IMO să introducă pentru armatori obligativitatea de a angajare în echipajul de siguranță al navei, pe lângă ofițerii de cart, și a câte unui cadet pe compartiment. Cupșa a subliniat că, având în vedere dimensiunea fenomenului, acest lucru nu mai este o simplă opțiune, ci un deziderat al întregii industrii maritime și al IMO, în calitatea sa de organism de reglementare, pe termen mediu și lung fiind cea mai ieftină și eficientă strategie atât pentru armatori, cât și pentru ceilalți actori din industria maritimă.

„Această măsură ar avea ca efect creșterea gradului de absorbție a tinerilor ofițeri maritimi cu efecte benefice directe și pentru cadeții români, menținând România între primii furnizori de ofițeri din flota mondială“, a mai spus Cupșa.

Propunerea a fost înaintată oficial secretarului general IMO, în vederea supunerii ei spre consultare comitetelor IMO, autorităților naționale și armatorilor.   

Cele mai citite

De la Forumul Economic Mondial,  la Forumul Economic de la Saint Petersburg

Pe harta Europei există două orașe, unul de 11.000 de locuitori și altul de 5,6 milioane, care au ceva în comun: găzduiesc cele mai...

De la Forumul Economic Mondial,  la Forumul Economic de la Saint Petersburg

Pe harta Europei există două orașe, unul de 11.000 de locuitori și altul de 5,6 milioane, care au ceva în comun: găzduiesc cele mai...
Ultima oră
Pe aceeași temă