» Pe culmile Apusenilor, la 1.200 metri altitudine, in apropierea catunului Casa de Piatra se gaseste una dintre cele mai spectaculoase pesteri din Romania, Ghetarul de la Vartop. Inchisa pentru turisti deoarece nu are un acces amenajat, pestera a devenit celebra in spatiul stiintific dupa ce in urma cu 30 de ani aici au fost descoperite urme pietrificate ale "Omului de Vartop" (om de neanderthal), cu o vechime de 62.000 de ani.
Denumirea pesterii vine de la platoul sub care se afla (platoul Vartop), "vartoapele" fiind adanciturile care se formeaza in zonele carstice. Este situata in versantul vestic al muntelui, spre Valea Garda Seaca, la o diferenta de nivel de 170 metri fata de fundul vaii. Blocul de gheata adapostit in interiorul pesterii are aproximativ 1.600 metri cubi. Intrarea in pestera este cunoscuta de localnici de sute de ani, dar nu a fost mentionata in lucrari stiintifice pana in 1955, cand o echipa condusa de profesorul Marcian Bleahu a patruns in galeriile profunde ale pesterii. Ulterior a fost cartata de Bleahu impreuna cu un alt speolog renumit, Iosif Viehmann. In 1957 a fost declarata Monument al Naturii si inchisa cu poarta. Multi specialisti sustin ca este chiar mai spectaculoasa decat mult mai celebra pestera "Ghetarul de la Scarisoara".
"Neanderthal de Vartop"
Cercetarile stiintifice au continuat ulterior, in 1974 fiind descoperita "Sala Pasilor" de catre o echipa condusa de profesorul Iosif Viehmann, de la Institutul Speologic "Emil Racovita" din Cluj. In aceasta sala au fost descoperite urme pietrificate ale "Omului de Vartop", din care una a fost recoltata si studiata la Institutul de Speologie din Cluj. Urma are 22 centimetri lungime si 10,6 centimetri latime. Degetul mare era mai departat de celelalte degete cu 1,6 centimetri, lucru care a indus constatarea ca putea "apuca" obiecte cu piciorul ca si maimutele. Specialistii au mai stabilit ca inaltimea "Omului de Vartop" depasea 146 centimetri. Dupa descoperire, in urma cercetarilor realizate de antropologul Cantemir Riscutia, acesta a stabilit ca este vorba de un om de neanderthal. Cu ajutorul unui tomograf performant, la Institutul din Cluj s-au realizat sectiuni imagistice si s-a constatat ca in momentul in care omul de neanderthal a pasit si a lasat urma intr-o substanta moale a fost in urma cu 62.000 ani. Ulterior urma s-a umplut cu un alt material datat ca avand o vechime de aproximativ 25.000 ani.
"In 1995, cand trei cercetatori au mers la Vartop pentru a preleva noi probe au constatat ca planseul disparuse. Cei care au prelevat planseul stiau locul pentru ca acesta nu se afla pe parcursul turistic al pesterii. Au fost dotati probabil cu un fel de motoferastrau electric pe baterii, care a fost capabil sa taie piatra. A fost un act de piraterie stiintifica", a spus Christian Ciubotarescu, presedintele Asociatiei speologice "Sfinx" din Garda de Sus. Aceasta asociatie s-a ocupat in ultimii ani de conservarea pesterii, alaturi de alte multe monumente speologice din aceasta zona a Muntilor Apuseni. Furtul "urmelor" a avut loc in perioada 1989-1995, cand pestera a fost, practic, parasita de cei care ar fi trebuit sa o ingrijeasca.
"Pestera Minunata"
Pestera Ghetarul de la Vartop are o lungime de 340 metri (existand inca sectoare neexplorate si necartate) si este dezvoltata in calcare depuse in jurasicul superior. Are un portal de 15 metri latime si 5 metri inaltime. Prin aceasta intrare se ajunge in "Sala Ghetarului", de 70 metri lungime, care adaposteste un sector cu gheata. Din aceasta sala, trecand printr-o poarta si un scurt sector de galerie joasa, se ajunge in "Sala Domului", in care se poate admira un dom din montmilh festonat cu gururi, precum si interesante draperii pe tavan. De aici se intra in "Sala Minunilor", denumita astfel datorita diversitatii speleotemelor prezente: stalactite, stalagmite, o coloana, scurgeri parietale, coralite, stilolite, gururi etc. Din aceasta sala se urca spre "Sala Mare", care are o lungime de peste 100 metri.
Aici se pot admira domuri stalagmitice si numeroase stalagmite, stalactite, coloane, coralite, baldachine, draperii, gururi festonate, un disc si cristale de calcit. Importanta pesterii rezida mai ales in bogatia formatiunilor de depunere calcitica, foarte variate ca tip si bine conservate. Desi mica, aceasta este una dintre cele mai frumoase pesteri din tara datorita conservarii podoabelor. Pestera este mentionata in diverse publicatii si sub numele de Pestera Minunata sau Ghetarul de la Casa de Piatra. La Ghetarul de la Vartop se ajunge urmand soseaua nou-construita de pe Valea Garda Seaca aproape 12 km din comuna Garda de Sus, pana in catunul Casa de Piatra. La acest catun se poate ajunge si coborand din traseul turistic Padis-Scarisoara in Poiana Calineasa.
De la ultima casa situata in poiana, pe poteca ce urca la Calineasa, se desprinde o poteca spre nord care intra in padure si urca abrupt, apoi continua pe curba de nivel pana la intrarea in pestera. Accesul in pestera este permis in anumite situatii, doar cu ghid specializat si cu un sistem de iluminat. Consiliul Judetean Alba a demarat o campanie de popularizare a pesterii, organizand recent o actiune de vizitare a Ghetarului, la care au participat jurnalisti, speologi si reprezentanti ai agentiilor de turism.
» Studii finalizate, amenajare tergiversata
"Pestera poate fi amenajata pentru turism, studiile de impact, planul de management si proiectul de amenajare realizate de specialisti si oameni de stiinta fiind gata, dar aplicarea lor este tergiversata nejustificat de Administratia Parcului Natural Apuseni", a spus Christian Ciubotarescu. De pestera a avut grija Matei Dumitru (nea "Mitrea"), localnic al satului Casa de Piatra din comuna Arieseni. A fost angajat al Comisiei Monumentelor Naturii a Academiei Romane din 1957 pana in anul 1985, cand s-a pensionat. Ulterior a ingrijit si ocrotit pestera in mod voluntar impreuna cu familia sa, instaland pe cheltuiala proprie chiar si o poarta noua. "Aceasta a fost situatia pana cand administratia Parcului Natural Apuseni i-a luat cheile, desi poarta este proprietatea sa. El a considerat ca mai bine lasa poarta si accepta sa nu mai poata intra in pestera decat sa o lase neprotejata", a mai afirmat presedintele Asociatiei Sfinx.
