În ultimii ani, organizații precum Salvați Copiii, UNICEF și WWF au început să își promoveze cauzele direct în stradă, prin intermediul activităților de fundraising. Mânați de dorința de a schimba ceva la societatea în care trăiesc, tinerii mesageri ai organizațiilor petrec, zilnic, câte patru ore pe zi, în locuri aglomerate din Capitală, încercând să atragă cât mai mulți susținători, care să sprijine financiar diverse cauze, precum: dotarea spitalelor cu aparatură care să ajute bebelușii născuți prematuri, oferirea de suport pentru copiii vulnerabili și marginalizați din România, repopularea munților Carpați cu zimbri sau protejarea urșilor bruni.
Ce înseamnă să fii fundraiser pe stradă
Misiunea lor este să convingă cât mai multe persoane să susțină campania demarată de organizație pentru dotarea maternităților din țară cu aparatură care ar putea ajuta bebelușii născuți prematur. Deși sunt plătiți pentru activitatea lor, pentru tinerii fundraiseri nu beneficiile materiale, ci cauza din spatele muncii lor este ceea ce îi motivează. Astfel, patru ore pe zi, cinci zile pe săptămână, ei își poartă încrezători „uniformele”, care constau din veste, legitimații, clipboard-uri și genți cu logo-ul Salvați Copiii. Nici vremea rea nu îi oprește pe cei 16, care lucrează în grupuri de câte cinci, să aducă activitatea lor în atenția cât mai multor persoane.
Programul de fundraising prin direct debit a demarat în octombrie 2014, povestește Carmen, coordonatoare a celor 16 tineri. Și ea a început tot ca fundraiser, însă activitatea desfășurată, deși de multe ori solicitantă, a ajutat-o să dezvolte personal, ceea ce a determinat-o să se implice în continuare.
Cel mai important este să îți placă ceea ce faci, explică ea, precizând că mulți dintre cei care doresc să devină fundraiseri renunță destul de repede. Cu toate acestea, este foarte dificil este să ieși din zona de confort, susțin și tinerii din echipa de fundraising a organizației. Mai întâi, doritorii au parte de un training, în care li se explică ceea ce au de făcut, însă munca pe teren este cel mai bun profesor.
Pe teren, tinerii interacționează cu oameni grăbiți, oameni posomorâți, oameni nervoși, dar și cu persoane deschise, curioase, care doresc să facă, la rândul lor, o faptă bună.
Irina, coordonatoarea unei echipe de volutari, povestește că prima persoană pe care a convins-o să facă o donație a fost un „bătrânel”, care s-a dovedit a fi foarte receptiv la ideea prezentată de ea. Totodată, tânăra s-a declarat plăcut surprinsă de gestul unui tânăr care lucra într-o corporație: el a contactat-o să o anunțe că a mai convins și alte persoane de la muncă să contribuie.
Unul dintre fundraiserii Salvați Copiii, Iustina, povestește că activitatea desfășurată pe teren i-a oferit multe momente surprinzătoare: de la un donator care s-a întors să îi ofere un pix, pentru că a remarcat că îi place cum scrie, la o carte primită de la un medic și până la un buchet de flori.
Un militant pentru fapte bune nu este niciodată singur
Tinerii nu lucrează niciodată singuri. Astfel, pentru ei, munca în echipă este foarte importantă. Se vede acest lucru și din felul în care își vorbesc și cum povestesc diverse „pățanii” sau întâmplări hazilii care s-au întâmplat când erau, împreună, „la muncă”. Dacă unul dintre ei este supărat, ceilalți sunt acolo să îl încurajeze. În alte momente, sprijinul celorlalți membri ai echipei îi fac să nu pună la suflet observațiile sau gesturile malițioase ale oamenilor.
Biroul lor este strada, așa că tinerii încearcă să facă din stradă un loc mai vesel. „Dacă o persoană îmi spune „Nu” când o salut, îi spun că voiam doar să îi urez „o zi bună”, spune Irina. Atunci când vorbesc cu o persoană, tinerii nu se grăbesc, nu sunt distrași, dau tot ce au mai bun să își susțină cauza.
De exemplu, prin atitudinea sa debordantă, Iustina a reușit să convingă un bărbat care, aparent, era în grabă, să se implice, totuși, în donație. Întrebat de ce a decis să susțină cauza, el a răspuns „Din inimă pentru inimă, nu asta e ideea?”, semn că mesajul ei a ajuns acolo unde trebuie.
Mai mult, „biroul” tinerilor este unul la fel de viu precum oamenii cu care interacționează. Astfel, tinerii nu stau, în fiecare zi, în același loc. În general, ei pot fi găsiți în stațiile de metrou, în mallurile mari, în Ikea, între orele 9.00 și 13.00, 15.00-19.00.
Chiar și așa, programul este destul de flexibil, explică Carmen. Astfel, tinerii își pot face orele în funcție de restul activităților pe care le planifică de-a lungul zilei, fie că merg la facultate sau că au un alt job.
Tineri diferiți, dar cu un scop comun
Domeniile de activitate din care vin ei sunt destul de diverse: de la actorie, la administrație publică, drept, lumea sportului și până la învățământ. Cu toate acestea, niciunul dintre ei nu neagă că interacțiunea cu oamenii și-a pus amprenta asupra lor.
Cei care nu fac față înseamnă că activitatea asta nu este făcută pentru ei, explică Iustina. În ciuda unei vieți active, ea abordează fiecare persoană cu multă energie.
La prima vedere, Patricia pare o tânără timidă. Însă pe teren, ea devine o cu totul altă persoană. Are o experiență mai vastă în organizație, astfel că la vârsta de 15 ani a devenit voluntar, în orașul său natal. În cazul ei, activitatea de voluntar și fundraiser a ajutat-o să devină mult mai sociabilă.
Alexandra a practicat handbal, iar în prezent urmează cursurile unei facultăți cu specific pe administrație publică. Și ea pare timidă la prima vedere, însă o privire mai atentă dezvăluie dorința sa de a face diferența. Dacă vrem să schimbăm ceva în societate, trebuie să ne implicăm, spune ea. Iar activitatea din cadrul organizației Salvați Copiii este modul potrivit de a realiza acest lucru.
În ce constă donația prin direct debit
Donațiile pe care oamenii decid să le facă, după ce stau de vorbă cu tinerii de la Salvați Copiii, pot părea minore, pentru unii dintre ei, astfel că suma minimă este de 15 lei. Dacă, însă, angajamentul donatorilor este unul pe termen lung, contribuția lor poate face diferența, explică coordonatoarea echipei de fundraising.
Numeroase persoane se oferă să facă donații cash, mai spune ea, însă ideea de fundraising nu operează decât cu donații prin direct debit. Ce înseamnă asta mai exact? Că persoanele care doresc să contribuie competează un formular unde își trec codul IBAN și suma pe care doresc să o doneze, iar organizația retrage banii din contul respectiv. Scopul fundraiserilor este acela de a coopta oameni care sunt interesați să fie parte din proiect pe termen lung. O donație singulară nu ajută organizația să facă proiecții de viitor. Astfel, din conturile donatorilor se retrage, lunar, suma pentru care au optat, însă dacă ei nu au, la un moment dat bani pe card, acest fapt nu le aduce niciun fel de consecințe. Ba mai mult, în cazul în care nu își mai permit să contribuie, pot renunța oricând la contract, și chiar își pot cere banii înapoi.
Sunt persoane care privesc cu scepticism această metodă. Astfel, ei consideră că oferirea de date cu caracter personal le-ar putea pune în pericol siguranța financiară. În aceste condiții, una dintre provocările și totodată misiunea unui fundraiser este de a îl informa pe potențialul donator că această metodă este mai sigură decât donațiile în bani cash, pentru că în felul acesta pot verifica unde ajung banii donați și în ce scop sunt folosiți.
În prezent, organizația are aproximativ 3000 de donatori, dintre care 20% nu au, lunar, bani în cont. Însă acesta este un procent normal, comparativ cu cel din alte țări, mai explică coordonatoarea echipei de fundraising.
Activitatea de fundraising stradal, tot mai populară
Activitatea de fundraising nu este, însă, ceva tocmai nou în țara noastră. Astfel, și alte organizații, precum UNICEF și WWF au fundraiseri care ajută la promovarea misiunii lor.
De exemplu, UNICEF a început activitățile de strângere de fonduri în spații deschise, cu ajutorul „mesagerilor”, în anul 2012. În prezent, organizația are 20 de mesageri, care își desfășoară activitatea în echipe de câte doi, în diferite piețe publice din București, cu un trafic ridicat, iar când vremea nu ține cu ei, fundraiserii își pot susține misiunea în companiile partenere. În medie, fiecare dintre ei reușește să convingă cam doi susținători pe zi.
Mesagerii UNICEF susțin cauza copiilor vulnerabili și marginalizați
De exemplu, UNICEF a început activitățile de strângere de fonduri în spații deschise, cu ajutorul „mesagerilor”, în anul 2012. În prezent, organizația are 20 de mesageri, care își desfășoară activitatea în echipe de câte doi, în diferite piețe publice din București, cu un trafic ridicat, iar când vremea nu ține cu ei, fundraiserii își pot susține misiunea în companiile partenere. În medie, fiecare dintre ei reușește să convingă cam doi susținători pe zi.
Managerul de comunicare și fundraising, Despina Andrei, a explicat că organizația își propune să extindă activitatea mesagerilor UNICEF la nivelul țării, astfel încât să atragă cât mai mulți susținători.
„Ne dorim foarte mult să reușim să avem o bază stabilă în Capitală, după care lecțiile învățate aici să le putem implementa în alte orașe, în așa fel încât să reușim să convingem un număr cât mai mare de susținători pentru activitățile pe care noi le desfășurăm în beneficiul copiilor vulnerabili și marginalizați din România și din întreaga lume”, a adăugat ea.
Cu toate acestea, metoda de strângere de fonduri prin donații recurente, precum direct debit sau SMS recurrent pot atrage și reacții din partea scepticilor. De aceea, este foarte important ca oamenii să cunoască în ce constau acest tip de activități, astfel încât să capete încredere în misiunea pe care mesagerii le-o prezintă. Mai mult, essential este potențialii donatori să realizeze că implicarea lor necesită un angajament pe un termen mai lung.
„Copiii au nevoie de programe pe termen lung, iar schimbările reale au nevoie de investiții complexe, care se desfășoară pe parcursul mai multor ani și de aceea avem nevoie de susținători pe termen lung. De fiecare data însă când am pornit la drum cu o nouă campanie sau o nouă abordare a strângerii de fonduri pentru copii, generozitatea românilor a depășit așteptările noastre”, mai spune managerul de comunicare și fundraising, Despina Andrei.
Ea mai precizează că în program s-au implicat și angajații unei bănci, care au devenit mesageri UNICEF pentru o săptămână și au solicitat donații lunare clienților bancari, în cadrul „Săptămânii Solidarității”.
Ambasador WWF, caut prieteni ai naturii
O altă organizație care desfășoară initiative de stângere de fonduri stradale este WWF. Și în cazul celor 11 tineri fundraiseri WWF, birourile lor sunt locurile aglomerate din București. În cele mai multe zile, ei pot fi văzuți la Piața Romană, unde susțin, zâmbăreți și răbdători, cauze precum: repopularea munților Carpați cu zimbri, protejarea urșilor bruni, pădurilor și râurilor din România.
Unul dintre fundraiserii WWF este Andrei, un tânăr de 22 de ani, care este ambassador WWF de șase luni, potrivit site-ului organizației, care a publicat câteva dintre mărturiile tinerilor privind acitivitatea pe care ei o desfășoară. Proiectul lui preferat este cel care vizează repopularea munților Carpați cu zimbri.
„Cel mai interesant proiect al WWF România mi se pare cel cu zimbrii deoarece dovedește că nimic nu e pierdut, deși pe alocuri ne aflăm în niște situații critice. Ne putem reveni dacă încercăm acest lucru. Zimbri dispăruseră de pe teritoriul românesc de ceva timp, dar chiar și așa, am reușit să-i readucem în țară și facem progrese de la zi la zi”, consideră fundraiserul.
În unele zile, ei întâlnesc mai mulți prieteni ai naturii, în altele mai puțini, însă tinerii nu se dau bătuți. Experiența pe teren este, pentru ei, cel mai bun învățător, dovedindu-le că, uneori, aparențele înleală.
„Într-o zi, spre finalul programului de lucru, îmi vedeam de treabă întrebând posibili donatori dacă ar dori să se implice și lângă mine se afla un domn de vreo 30 de ani, îmbrăcat din cap până în picioare la costum și cu o servietă. Deoarece vorbea la telefon nu l-am întrebat daca ar dori să se implice și am continuat să întreb oamenii disponibili. După câteva minute a venit el la mine, și, direct: ia zi, mă, cu ce vă ocupați aici? Eu, ușor intimidat, am început să-i explic exact ce și cum cu gandul că nu l-ar putea interesa, ci că doar își pierdea timpul cu mine până venea momentul să plece la treaba lui. Când colo, bine, hai fă-mi mie un mandat din acela. În momentul în care l-am întrebat suma cu care ar dori să doneze și el mi-a spus o sumă destul de mare, i-am explicaâ încă o dată că treaba e lunară ca sa fiu sigur ca nu a înțeles că ar fi vorba de o donație one time. Da, mă, stai tu liniștit și bifează acolo. Când mă mai gândesc la această întâmplare încă zâmbesc ca atunci când completam mandatul. Mi-a confirmat convingerea că aparențele înșală”, a povestit Andrei, desemnat fundraiserul lunii.
Un alt ambassador WWF este Silviu, care se dedică misiunii organizației de doi ani. Pentru el, jobul l-a făcut să aibă parte de experiențe interesante.
„Pe vremea când eram în Carrefour Orhideea, un tânăr s-a implicat în proiectele noastre, după completarea formularului am mai discutat o vreme pănă să plece în treburile lui. La scurt timp s-a întors la mine și m-a întrebat câți oameni are echipa din Carrefour, ca apoi să revină cu cinci batoane de ciocolata, câte unul pentru fiecare membru al echipei, să aveți energie să strângeți cât mai multe fonduri pentru ursuleți", a mărturisit el, pe site-ul wwf.ro.
În prezent, WWF are peste 1500 de donatori activi prin direct debit, a explicat ea, precizând că programul demonstrează că oamenii doresc să schimbe în bine mediul în care trăiesc. În medie, un fundraiser bun reușește să convingă o persoană pe zi, a precizat Anca Ciobanu, coordonatorul programului de fundraising.
Ea mai spune că, încă de la începutul programului de fundraising stradal prin direct debit, în 2012, oamenii au manifestat interes și dorință de implicare.
„Ne bucurăm să avem în continuare susținători care sunt alături de noi de la începutul programului. În ultimii ani, din ce în ce mai multe organizații folosesc această metodă și tot mai mulți oameni aleg să doneze prin debit direct, unii dintre ei susținând mai multe cauze în același timp. E un semn bun, care ne confirmă că putem construi o comunitate de susținători care înțeleg că investind în cauzele în care cred, investesc în ei și în generațiile următoare. Ei ne motivează și ne ajută să punem în aplicare acțiunile noastre pentru a construi un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natură”, a mai spus coordonatoarea programului de fundraising din cadrul organizației WWF.
