Aruncă adevărate torpile de pe semicerc şi se înalţă atât de sus încât pari ireali. Handbaliştii au forţă, dar au şi îndemânare, au viteză dar şi o bună mobilitate. Iar execuţiile lor sunt pe placul fanilor din tribune. Fie că sunt nordici sau vin din Spania, sau chiar din România, handbaliştii nu au cum să treacă neobservaţi. Şi nu e numai statura impresionantă de vină, ci şi atitudinea, dar şi sportivitatea pe care o poartă în suflet.
Dacă micuţul tău ţopăie de colo colo toată ziua atunci e cazul să îl trimiţi la handbal. Are şi avantaje. E un sport care dezvoltă gândirea şi atenţia. Mai mult, fiind un sport de echipă îl va face pe copilul tău mai sociabil, dar şi mai curajos şi mai îndemânatic.
Trebuie să ştii câte ceva. Mai întâi că ai două variante- un club privat care să îl accepte de la 7 ani, sau o şcoală cu profil sportiv care îl va primi abia din clasa a cincea. Atenţie! Ca să intre la clasa de handbal va da nişte probe fizice aşa că asigură-te că este pregătit pentru handbalul de performanţă. Dacă va fi acceptat, atunci poţi sta liniştit.
Ministerul Educaţiei plăteşte formarea viitorilor sportivi aşa că pe tine nu te costă nimic. Dacă optezi pentru o şcoală privată atunci vei plăti atât orele de handbal, cât şi echipamentul şi cantonamentele. Orele de handbal costă de la 50 la 100 de lei pe lună şi includ 8 şedinţe de pregătire. Echipamentul, adică şortul şi tricoul, te mai costă în jur de 75 de lei, iar treningul 100 de lei. Adidaşii îi găseşti tot pe la 100 de lei. Asta dacă nu te arunci la branduri foarte scumpe.
E mai bine ca înainte de a-ţi duce micuţul la handbal să treci cu el pe la atletism – acolo va fi iniţiat în tehnica alergării. N-ar strica să ia şi ceva ore de înot – handbalul e un sport de contact, aşa că puţină forţă nu face rău nimănui. Ba din contră! Cantonamentele costă şi ele. Sunt două pe an- unul vara, iar altul iarna,aşa cum fac si sportivii de performanţă. Pentru stagiile de pregătire, vei mai plăti 400-500 de lei.
