Cupa Mondială de fotbal din Brazilia, încheiată duminică seară, cu finala Germania-Argentina, a fost una trăită la intensitate maximă, atât de suporteri, care au avut parte de meciuri istorice, cât și de autorități, care au fost în permanentă alertă. Iar cele peste 170 de goluri înscrise au purtat o semnătură, „Brazuca”, un talisman pentru una dintre cele mai spectaculoase ediții din istoria CM.
Cupa Mondială din Brazilia a fost un turneu, trăit zi de zi, meci de meci, cu multă intensitate. Cum altfel pentru o competiție organizată în templul fotbalului, pe ritmuri latino? Începută sub auspiciul protestelor și al unei nemulțumiri generale a poporului brazilian, generată de probleme legate de sărăcie, Cupa Mondială a oferit multe meciuri spectaculoase, cele 64 de partide aducând peste 170 de goluri. Cu eliminări surpriză încă din faza grupelor, cu incidente controversate sau scoruri șocante, la turneul brazilian drama a fost prezentă pretutindeni, din fericire doar pe teren.
Final de drum pentru naționala din Țara Cafelei
Țara gazdă, Brazilia, a reușit să scrie istorie la această ediție, însă nu una pozitivă, așa cum și-ar fi dorit, ci o pagină neagră. Naționala antrenată de Luiz Felipe Scolari a decăzut total în urma semifinalei cu Germania, când a pierdut cu scorul de 1-7, fiind ulterior învinsă și în finala mică, de Olanda, 0-3.
Brazilia a reușit contraperformanța de a pierde cu un scor total de 1-10 ultimele două meciuri disputate chiar la turneul pe care l-a organizat. Considerată odată una dintre cele mai periculoase naționale din lume, Mondialul din 2014 a adus un sfârșit tragic pentru Scolari și elevii săi. După semifinala pierdută la cel mai mare scor înregistrat în acest act al unei ediții de CM, Brazilia s-a împotmolit din nou și în fața Olandei.
Finala mică a fost un meci de consolare pentru ambele naționale, care aveau pretenții de campioane mondiale, astfel că niciuna dintre echipe nu a intrat pe teren mai motivată decât adversara. Cu toate acestea, elevii lui Scolari nu au reușit să spele rușinea din semifinale. „Olandezul zburător”, Van Persie, a deschis scorul încă din minutul 3, dintr-un penalty, iar după nici un sfert de oră tabela de marcaj arăta deja 2-0. Al doilea gol, al lui Blind, a retrezit, pentru brazilieni, coșmarul de la Belo Horizonte. Ceea ce a urmat a fost un joc de-a șoarecele și pisica, în care Brazilia a fost echipa mai puțin incisivă, echipa dominată, o națională care a arătat că are nevoie de o lungă pauză de reorganizare pentru a mai putea emite vreodată pretenții la Cupa Mondială. Lovitura de grație a fost dată de olandezi în minutul 91, prin Wijnaldum, iar Brazilia a pierdut la scor al doilea meci consecutiv.
Nici măcar brazilienii nu au putut da vina pentru ieșirea catastrofală din această competiție pe lipsa lui Neymar. Decăderea Braziliei a fost cea a unui dinozaur al fotbalului, iar naționala sud-americană are toate premisele pentru a o lua de la zero și a se ridica din propria cenușă. Cu un nou antrenor la cârmă în locul lui Scolari, dar și cu mulți jucători înlocuiți în primul unsprezece, Brazilia poate spera să mai aibă o echipă redutabilă abia la următorul CM sau chiar la ediția de peste 8 ani a Cupei Mondiale.
Dincolo de eliminarea sa spectaculoasă de la turneul final, Brazilia a arătat că are unii dintre cei mai fervenți suporteri din lume. Lacrimile, disperarea, bucuria dusă la extaz, toate au făcut parte din repertoriul fanilor brazilieni, care au umplut stadioanele la acest Mondial. Momentele de glorie sau cele dramatice de care au avut parte brazilienii au fost trăite mai intens decât oricare dintre fanii altor națiuni.
Amprenta celor 20 de ediții de Cupă Mondială
Din 1930 s-au scurs douăzeci de ediții de Cupă Mondială, disputate pe aproape toate continentele lumii, de regulă în Europa sau regiunea Americilor. Ediția din 2014 a fost una în care echipe mici, precum Costa Rica, au ajuns la masa celor mari, iar echipe cu tradiție, ca Spania, Italia sau Anglia, au părăsit într-un mod răsunător prima scenă fotbalistică a lumii. Faptul că echipe ca Algeria sau Nigeria au ținut piept aproape un meci întreg Germaniei, respectiv Franței nu este un accident, ci un prim episod din ceea ce s-ar putea numi renașterea fotbalului african. Dacă până acum UEFA și CONMEBOL (America de Sud) au fost marile federații internaționale de fotbal care au dominat lumea, alte regiuni ale lumii, precum America Centrală sau Africa încep să crească tot mai mult.
Cupa Mondială din 2014 a doborât mai multe recorduri, inclusiv cel mai mare scor înregistrat într-o semifinală. Victoria Germaniei, cu 7-1, contra Braziliei a contribuit decisiv la depășirea recordului înregistrat în 1998, 171 de goluri marcate. La fel ca și atunci finala s-a disputat între o echipă europeană și una sud-americană (Brazilia vs Franța 0-3 – 1998).
„Brazuca”, mingea oficială a acestui turneu, a fost un talisman norocos pentru fanii fotbalului din întreaga lume, având în vedere că spectacolul nu a lipsit de pe teren, iar unele meciuri vor rămâne în istoria fotbalului. Turneul brazilian, unul în mare parte reușit, având în vedere că nu au avut loc incidente majore care să pună în pericol desfășurarea sa, a scos la iveală și unele vulnerabilități ale unei competiții care se dorește globală cu orice preț. Pentru ca întreaga lume să simtă că este reprezentată la acest turneu, într-un demers poate exagerat, FIFA a delegat la meciuri importante arbitri din regiuni fără tradiție. Astfel au avut loc greșeli mari de arbitraj, precum acordarea unui penalty, cel puțin controversat, pentru brazilieni în meciul contra Croației de către Yuichi Nishimura (Japonia). Viitorul Mondialului de fotbal ar putea fi lărgirea competiției, ceea ce va crește șansele de calificare pentru echipe ca România sau unele țări africane. Dacă se va aproba în Adunarea Generală a FIFA, în viitor s-ar putea ajunge la 40 de echipe, de la 32, câte se califică în prezent.
