6.9 C
București
sâmbătă, 20 aprilie 2024
AcasăLifestyleDe ce nu explodează fotbalul în MămăLiga I: cele 18 echipe "penale"

De ce nu explodează fotbalul în MămăLiga I: cele 18 echipe “penale”

Un caz unic în Europa, Liga 1 a devenit o colonie a băieților deștepți, care în urma unor afaceri ilicite au ajuns să controleze cluburile și viitorul fotbalului românesc. Arestările și descinderile procurorilor la sediile diferitor echipe de fotbal ar putea da semnale că mămăliga este pe cale să explodeze.

Unsprezece dintre echipele din prima Ligă au patronii arestați sau cel puțin un finanțator suspectat de diferite fraude, însă asta nu înseamnă că restul de șapte cluburi stau mai bine. În fotbalul românesc până și copii de la centrele de junior au încetat să mai creadă în poveștile cu Alba ca Zăpada, iar “Santa Claus” încă nu și-a făcut apariția și în sport.  Spre exemplu Gino Iorgulescu, ales în fruntea LPF la influența factorului politic, l-a însoțit pe Victor Ponta la cursa F1 de la Abu Dhabi. Astfel au fost întărite speculațiile că între cei doi există interese care trec dincolo de funcțiile pe care le ocupă.

 Campioana României, cu președintele și patronul după gratii, este poate cel mai elocvent exemplu despre cum se face fotbal în România. Steaua, cu toate că în ultimii ani a devenit un club care a ajuns să se autosusțină (însă cu mult sub potențialul maxim), este poate clubul care a profitat cel mai mult de pe urma afacerilor cu statul derulate de patron. Condamnat în Dosarul Transferurilor alături de alți oameni din fotbalul românesc, Gigi Becali, alături de patronul Astrei Giurgiu, Ioan Niculae, anchetat și el de DNA conturează cel mai bine profilul omului de fotbal – afacerist din România.

Dincolo de echipele patronate de oameni cu importante resurse financiare, cea de a doua categorie este a echipelor care depind într-o mare măsură de banul public, pus la dispoziție de autoritățile locale. FC Petrolul, care a luat-o pe urmele Pandurilor, este în centrul unei ample anchete a DIICOT după ce frații Capră și directorul Bucuroiu au fost acuzați de evaziune fiscală de peste 15 milioane euro. De altfel câteva milioane de euro au ajuns la echipa de fotbal din bani publici, asta în condițiile în care Petrolul nu mai este deținută de comunitatea locală.

Adevărata situație din Liga 1, primele 5 locuri: Steaua (patron + manager la închisoare), CFR Cluj (în prag de faliment), Petrolul (patroni anchetați de DIICOT), Astra (patron anchetat de DNA), ASA Târgu Mureș (verificată de DNA pentru finanțare de la primărie). Lista poate continua până la locul 18, pentru că nicio echipă din Liga 1 nu se află într-o lumină mai bună, unele dintre ele urmând să intre în atenția justiției săptămânile următoare.

Chiar dacă, în cel mai bun caz, fotbalul își va rezolva în viitor problemele cu justiția, prin înlocuirea patronilor corupți cu noi oameni de afaceri și poate prin construirea unui cadru legal care să stabilească clar ce înseamnă sponsorizare și când este permisă finanțarea din bani publici, problemele nu se vor rezolva atâta timp cât un club va continua să depindă de un singur om – patronul. Cel mai bun exemplu de remediere a acestei situații, care întârzie să fie preluat și în România, este cel al asociațiilor sportive din Vest, care dau lumii echipe precum FC Barcelona sau Bayern Munchen.

Vine revoluția tot de la Timișoara?

Cu toate aceste FC Ripensia Timișoara, (deocamdată în Liga a IV-a), dar cu obiective îndrăznețe de promovare până în primul eșalon, face notă discordantă în fotbalul românesc. A fost reînființată în 2012, drept continuatoare a fostului club care domina fotbalul românesc în perioada interbelică și este organizată ca o societate sportivă. Nu există patron iar membrii asociați (circa 360 până în prezent) au drepturi egale. După interimantul care datează din 2012, membrii (cu vechime de minim un an) își vor alege, în decembrie, o nouă conducere.

„Ne dorim să se schimbe ceva și în fotbal. Vedem că au loc schimbări și în alte domenii, în politică, în justiție. Nu este normal ce se întâmplă în fotbalul românesc – echipe care să fie susținute în proporții covârșitoare de consilii județene, de primării. Chiar nu știu, în fotbalul mare, să existe astfel de exemple”, declară Sergiu Suciu, ofițer de presă al clubului timișorean.

„Am fost la Mako, în Ungaria, pentru un meci amical. Am fost surprins de numărul de grupe de juniori care există acolo și este doar un oraș de mici dimensiuni. Ungurii investesc foarte mult în copii și în centrele de juniori. Chiar dacă poate pe termen scurt pierd la nivel competițional, ei vor câștiga pe termen lung.” Suciu spune că Mako este mult peste Timișoara la capitolul juniori.

Spre deosebire de fotbalul românesc, unde autoritățile locale susțin din bani publici echipe care nu sunt decât niște afaceri private ale unor așa-ziși oameni de afaceri, în Ungaria autoritățile investesc mult în centrele de juniori. Chiar dacă prima ligă ungurească este cu mult sub cea din România, în viitor acestă diferență va fi redusă și mai ales pe niște fundamente sănătoase.

Cluburile deținute de fani sunt cu atât mai puternice cu cât au mai mulți membri. La casele mari, numărul de membri ai unor cluburi ca Barcelona sau Bayern Munchen a ajuns deja la câteva sute de mii în întreaga lume, iar acesta nu poate fi decât un semn de sănătate pentru o organzație sportivă.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă