Federația Internațională de Fotbal (FIFA) a fost implicată, în anul 2015, în unul dintre cele mai mari scandaluri de corupție din lumea sportului, în urma cărora preşedinţii FIFA și UEFA au fost suspendați pentru o perioadă de opt ani, informează Agerpres.
Totul a început în ziua realegerii lui Sepp Blatter în funcția de președinte al FIFA, când au intrat în scenă justiția elvețiană și, mai ales, cea americană. În acea dimineață de sfârșit de mai, șapte înalți responsabili ai FIFA, prezenți la Zurich cu ocazia Congresului pentru alegerea noului președinte, au fost ridicați de polițiști din luxoasele lor camere de hotel, fiind puși sub acuzare de justiția americană pentru fapte de corupție, care se întind pe o perioadă de 24 de ani.
De la Zurich până în Insulele Cayman, trecând prin Rio sau Miami, autoritățile din Statele Unite au luat urma a sute de milioane de dolari vărsați fraudulos timp de decenii, în special pentru atribuirea organizării Cupelor Mondiale sau atribuirea drepturilor de televizare.
Citeşte şi:Blatter și Platini, opt ani de suspendare. Prima reacție a oficialilor
Reales pentru un nou mandat de cinci ani, pe 27 mai, Blatter a fost nevoit să își anunțe demisia după numai câteva zile, în urma acestui scandal, care a căpătat proporții tot mai mari în lunile care au urmat, ducând la reținerea și punerea sub acuzare a altor oficiali din lumea fotbalului.
În total, 39 de persoane (dintre care 12 au pledat vinovat) și două societăți au fost puse în cauză, aproape toate provenind din America de Sud și CONCACAF (Confederația din America de Nord, Centrală și Caraibe). Printre cei acuzați figurează mai mulți foști sau actuali vicepreședinți ai FIFA, alături de ultimii trei președinți ai fotbalului brazilian.
Scandalul a căpătat chiar și dimensiuni geopolitice, după ce președintele Rusiei, Vladimir Putin, a acuzat Statele Unite că și-a asumat rolul de șerif planetar, pentru a șterge afrontul eșecului candidaturii americane la organizarea Campionatului Mondial din 2022.
De altfel, atribuirea Mondialelor din 2018 (Rusiei) și 2022 (Qatarului), dar și a celui din 2010 (Africa de Sud) se află în vizorul anchetatorilor, care vor să demonstreze că desemnarea țărilor organizatoare s-a făcut în schimbul unor “stimulente” către responsabili din lumea fotbalului.
În toamna acestui an capetele au continuat să cadă, de la francezul Jerome Valcke, îndepărtat din funcția de vicepreședinte al FIFA, până la sud-coreeanul Chung Mong-joon, fost vicepreședinte al FIFA și candidat la funcția de președinte, suspendat pentru o perioadă de șase ani în cadrul atribuirii Mondialelor din 2018 și 2022.
O nouă lovitură a venit chiar din interiorul FIFA, a cărei Comisie de Etică l-a suspendat provizoriu, în data de 8 octombrie, pe președintele Joseph Blatter, pentru o plată controversată către Michel Platini, omologul său de la UEFA, făcută în 2011, pentru munca de consilier depusă de francez între 1999 și 2002, înainte de ca acesta să devină președintele forului european. Platini, candidat la succesiunea lui Blatter, a fost suspendat la rândul său pentru o perioadă de 90 de zile.
Citeşte şi: Comisia de etică cere sancțiuni împotriva lui Blatter și a lui Platini
În acest timp, FIFA a demarat o serie de reforme, între care vizează, între altele, limitarea mandatelor conducătorilor săi, controlul integrității, transparența remunerațiilor, care vor fi dezbătute în cadrul Congresului de alegeri din 26 februarie, în care cinci candidați se vor lupta pentru a-i succede lui Blatter în fotoliul de președinte: prințul Ali al Iordaniei, francezul Jerome Champagne, elvețianul Gianni Infantino, șeicul Salman al Bahrainului și sud-africanul Tokyo Sexwale.
Michel Platini, care își anunțase la rândul său intenția de a candida la președinția FIFA, a primit o puternică lovitură pe final de an, fiind suspendat pentru o perioadă de opt ani din lumea fotbalului, alături de Joseph Blatter, pe 21 decembrie, de către justiția internă a Federației Internaționale de fotbal.
Citeşte şi: Vicepreşedintele UEFA Angel Maria Villar, atribuţii de preşedinte interimar
Atât Blatter, cât și Platini, cei mai influenți oameni din lumea fotbalului, pot face apel la FIFA, apoi la Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS). Dar calendarul recursurilor îl poate împiedica pe Platini să se prezinte la alegerile pentru funcția de președinte al FIFA pe 26 februarie.
