Contraperformața gimnasticii românești, care pentru prima oară în ultimii 44 de ani nu a reușit să obțină o medalie la Jocurile Olimpice, necesită o explicație. Care trebuie să țină seama în primul rând de bugete și de statistici.
Federația Română de Gimastică (FRG) are pentru 2016 un buget de 5,39 milioane de lei (adică 1,34 de milioane de dolari). Cu un an înainte (preolimpic), a primit chiar mai puțini bani – 4,2 milioane de lei de la bugetul de stat (1 milion de dolari) și a reușit să genereze un alt milion de lei din venituri proprii. Acestea, care sunt sub 25% din veniturile de la bugetul de stat, au fost obținute astfel: vânzarea de echipamente (337.000 de lei), controale doping (40.000), organizare congrese (64.000), cursuri (25.000) și juniori mici (550.000 de lei).
Suma de 250.000 de dolari atrasă de Federația de Gimnastică din surse proprii într-un an preolimpic (2015) este, însă, foarte mică. Asta şi dacă ţinem seama că la ultima Olimpiadă – cea de la Londra – România s-a prezentat onorabil, câștigând o medalie de aur (Sandra Izbaşa), argint (Cătălina Ponor)şi bronzul la echipe, fapt care ar fi îndreptățit atragerea unor sponsori puternici. Cotizaţiile anuale sunt modice, între 100 şi 1.000 de lei, potrivit datelor oficiale ale Federaţiei. În România există doar 18 cluburi sportive afiliate FRG.
Sponsorii fac diferența
În timp ce gimnastica românească s-a întors cu mâna goală de la Rio, SUA au cucerit la această ediție a Jocurilor Olimpice trei medalii de aur, trei de argint şi două de bronz. Şi totuși, Federaţia Americană de Gimnastică nu este una cu mult mai bogată decât cea românească. Astfel, primeşte de la Comitetul Olimpic American o sumă comparabilă cu cea pe care o alocă România pentru acest sport, respectiv 1,2 milioane de dolari pe an. Din documentele consultate de „România liberă“ nu reiese faptul că federaţia americană de gimnastică ar primi bani şi din partea statului american, adică direct din bani publici.
Dar, cu toate acestea, potrivit auditului realizat pentru anii fiscali 2013 şi 2014, Federaţia de Gimnastică a SUA are venituri totale de 23,5 milioane de dolari, generate, în primul rând, din surse externe: 7 milioane de dolari din marketing şi evenimente, aproape 2 milioane de dolari generate de concursurile interne sportive şi 11 milioane de dolari din cotizaţiile membrilor.
Mai mult, Federaţia de Gimnastică a SUA are nu mai puţin de 18 sponsori şi furnizori. E drept, însă, că în SUA gimnastica a devenit un sport de masă, pentru că există înscrişi oficial 111.000 de membri dintre care 20.000 sunt profesionişti, instructori şi membri ai unor cluburi.
Şi tot în SUA există un puternic campionat al Colegiilor Universitare. De alfel, competițiile interne de gimnastică au un program extrem de încărcat în SUA. Toate aceste cifre par să indice faptul că diferenţa dintre performanţele SUA şi ale României în gimnastică sunt date nu de către fondurile de stat, ci mai ales de modul privat de administrare a federaţiilor.
Umiliţi de Australia
Există țări care procedează la o infuzie foarte mare de capital pentru a obține medalii olimpice. Este cazul Australiei care se află pe locul 9 în clasamentul general cu 22 de medalii din care 6 de aur. România este doar pe poziția a 32-a cu patru medalii, (una de aur, una de argint și două de bronz). Guvernul de la București a anunțat în iulie 2015 că nivelul indemnizaţiilor pentru sportivi creşte până la 1.000 lei/lună, iar nivelul indemnizaţiilor pentru antrenorii care asigură pregătirea sportivilor beneficiari ai bursei olimpice se ridică până la 600 lei/lună. Aceste indemnizaţii se acordă pe perioada acţiunilor de pregătire sportivă şi a competiţiilor, la propunerea federaţiilor sportive naţionale de specialitate. Pe de altă parte, potrivit sbs.com, Federația Sportivă din Australia a finanțat mai mult de 1.100 de sportivi care au avut acces la 41 de milioane de dolari din fonduri publice în ultimii patru ani. Adică, o medie anuală de 9.000 de dolari pe sportiv (750 de dolari pe lună, de trei ori mai mult decât în România, dar pentru o perioadă de patru ori mai mare).
1,05 milioane de dolari a primit Federația Română de Gimnastică de la buget în 2015 și în 2014.
1,2 milioane de dolari a primit Federația SUA de Gimnastică de la Comitetul Olimpic în 2014.
Comparație
Cine ar trebui să conducă Federația
După eşecul pe linie de la Jocurile Olimpice nu au fost anunţate schimări în cadrul federaţiei de Gimnastică. Instituţia este condusă de către Stoica Adrian care, în 2013, a fost ales, în unanimitate, prin vot deschis, în funcția de președinte al FR de Gimnastică, al treilea său mandat consecutiv. În SUA, Paul Parilla este preşedintele Consiliului Director al Federaţiei de Gimnatică din anul 2015. El nu este un sportiv de performanţă, fiind jurist, dar având o specializare și în afaceri și administrație. S-a specializat în litigii imobiliare și de afaceri după ce s-a retras din corpul Marinei Militare unde a servit ca și judecător timp de trei decenii.
