"Site Under Construction" şi "Exploring Identity_the Nomad Archives" sunt proiectele care vor fi expuse din partea României la cea de-a 14-a Expoziţie Internaţională de Arhitectură – la Biennale di Venezia, care se va desfăşura în perioada 7 iunie – 23 noiembrie. Acestea vor fi vernisate pe 6 iunie, informează Mediafax.
Proiectul "Site Under Construction" va fi vernisat în pavilionul României din Giardini della Biennale, pe 6 iunie, de la ora locală 15.15, iar "Exploring Identity_the Nomad Archives" va fi prezentat în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, începând din 6 iunie, de la ora locală 18.30.
Autorii proiectului "Site Under Construction" sunt Mihai Sima, Andreea Iancu, Raluca Sabău, Stejara Timiş şi Anca Trestian, iar curatorul este Mihai Sima.
Colaboratorii proiectului sunt regizorul independent Paula Oneţ & echipa, fotografii Ioana Cîrlig şi Marian Raica (Post-industrial Stories) şi reprezentanţi ai proiectului Oraşul Memorabil (Memorable City). Arhiva Naţională de Filme şi Televiziunea Română sunt parteneri ai acestui proiect.
Însușirea modernismului, în contextul est european, a fost divergentă și corelată evenimentelor socio-politice tumultoase și contradictorii. Spațiul urban a suferit destructurări succesive provocate de inserțiile industriale masive, cu consecințe directe la nivel urban-demografic. În acest context, Pavilionul României din acest an aduce în centrul discuției arhitectura industrială ca generator al modernității. Propune crearea unui traseu inițiatic pornind de la industrializarea interbelică și socialistă şi ajungând la vidurile urbane post-industriale. Gloria și vidul, trecutul și prezentul sunt puse în oglindă și propuse contemplării, conștientizării și reaproprierii. Odată cu dezafectarea industriei, resturile rămase au devenit ruine moderne urbane, eliberate de conținut, lipsite de utilitate, care au lăsat în urma lor un peisaj periferic tulburător și dezolant.
Întregul spațiu al pavilionului reflectă mega-spațiul orașului contemporan, acesta fiind un black box imperceptibil, fără contur. În trama orașului sunt conținute trei insule urbane, animate prin proiecții video secvențial-cinematografice din trecutul industrial. Aceste insule, care amintesc de zonele tarkovskiene, condensează în interiorul lor un univers atipic. În interiorul insulelor, publicul pătrunde într-un alt tip de spațiu, în vidul prezentului post-industrial. Prezentul este personificat printr-un turn al luminii, o imagine analogic-industrială cu trimitere la silueta turnurilor de răcire, lansate spre infinit. Turnurile sunt spații ale visării, ale experienței personale, pure, fără condiționări sau stimuli exteriori. Spațiul expozițional creat este flexibil, având o dublă semnificație interioară compozițională, un mixaj antagonic și senzorial creat prin rapoartele de opoziție dintre întuneric şi lumină, zgomot și liniște.
Pe de altă parte, participanţii la proiectul expoziţional "Exploring Identity_the Nomad Archives" sunt Emil Ivănescu, Laura Iosub, Olivia Zahalca, Carmen Tănase, Loredana Mihali şi Marius Danciu, curatorul este Emil Ivănescu, iar asistenţi curatori sunt Laura Iosub, Carmen Tanase şi Marius Danciu.
Colaboratorii proiectului sunt Elvira Pietrobon (arhitect), Eliza Culea (arhitect), Vlad Mitea (arhitect), Alexandra Lăzărescu (arhitect), Ema Bogoi (arhitect) şi Ieana Săvescu (arhitect).
Arhiva nomadă este o metaforă a arhitectului nomad şi global care activează oriunde în lume, dar care poartă cu sine arhive de arhitectură subiective ce îmbină istoria cu prezentul, sentimentele moderne cu melancolia tradiționalistă. Între un discurs oficial şi unul involuntar despre identitate, arhitectul încearcă să prezinte toate aceste procese de identitate. Modernitatea ca identitate exprimă începuturile unei culturi sincronice cu propriul timp. Între tradiţionalism şi avangardă, orient şi occident, modernismul român este, înainte de toate, un experiment identitar, un fenomen epidermic.
Cercetarea propune două argumente interconectate: unul despre pavilioanele naţionale ca procese oficiale de identitate şi un al doilea despre trans-arhitecturile ca metodă de suspendare şi depăşire a identităţii. Sursa de cercetare este Arhiva Română a Presei de Arhitectură, din 1906 până în zilele noastre. Instalaţiile sunt dedicate lui Nicolae Iorga, umanistul tradiţionalist căruia i se datorează pavilionul României din Giardini şi lui Tristan Tzara, fondatorul mişcării de avangardă dadaiste, care definesc cultura din diasporă. Atât tradiţiile, cât şi avangarda creează o panoramă completă a modernismului românesc, pe întreg parcursul secolului al XX-lea. Pentru a ilustra mai bine povestea, vizitatorii sunt invitaţi să se supună experimentului de neuroarhitectură în interiorul pavilionului: cât de tradiţionalist şi cât de modernist este creierul – un performance atât ironic, cât şi ştiinţific.
Organizatorii participării României la ediţia din acest an a Bienalei de la Veneţia sunt Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Cultural Român (ICR), Uniunea Arhitecţilor din România şi Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, iar finanţatori – Ministerul Culturii şi ICR.
Bienala de la Veneţia este unul dintre cele mai importante evenimente de gen la nivel internaţional.
