Depozitele de gheaţă care s-au format în craterele de pe faţa nevăzută a Lunii în urmă cu trei miliarde de ani, arată faptul că astrul se rotea cândva pe o axă diferită, scrie Discovery News.
Activitatea vulcanică din interiorul Lunii petrecută acum câteva mulioane de ani a mutat polii lunari în locurile în care se află astăzi, susţine o echipă de savanţi de la Institutul de Ştiinţe Planetare din Tucson, Arizona. Calculele lor, publicate în revista Nature, vor duce la o mai bună înţelegere a modului în care apa a ajuns în interiorul sistemului solar.
Şeful echipei de cercetători, Matthew Siegler spune că axa lunii s-a mişcat cu aproape şase grade până la poziţia pe care o vedem astăzi.
Echipa a reuşit să lege schimbarea de rotaţie de centrul regiunii Procellarum – partea neagră a feţei Lunii – care este şi centrul activităţii vulcanice a astrulyu. „Prin observarea distanţei pe care s-au mutat polii, putem vedea cum a evoluat interiorul Lunii şi această regiune, care constituie aproape 30% din astru”, a spus Siegler.
Savanţii au folosit machete pentru a determina cum s-a schimbat densitatea miezului Lunii pentru a genera această mişcare de 6 grade. Astfel, au observat că, în fiecare an, fiecare pol lunar avea un depozit de hidrogen care era uşor deplasat faţă de adevăraţii poli Nord şi Sud. Aceste depozite erau diametral opuse, aşa că o linie trasă de la unul la altul ar fi trecut exact prin centrul lunii.
Asta sugerează că depozitele respective sunt o dovadă a vechilor poli şi a faptului că axa lunii s-a mişcat până la alinierea de astăzi.
Cum hidrogenul era mai concentrat în regiunile cu frig extrem, se crede că a existat apă. „Este extrem de frig în craterele din apropierea polilor lunari, în cele mai multe zone nu sunt niciodată mai mult de minus 170 de grade Celsius”, a precizat Siegler. „La aceste temperaturi, gheaţa formată din apă se comportă ca orice altă rocă – nu se topeşte şi nu se evaporă -, aşa că se poate conserva la nesfârşit.”
El mai spune că prin eventuale viitoare colectări de mostre de gheaţă s-ar putea determina dacă apa a provenit de la comete sau asteroizi, sau din vulcani sau ar fi putut fi produsă chiar de lună.
NASA are deja planuri pentru trimiterea unui vehicul de explorare spaţială Rover pe lună în 2020, care ar urma să foreze, la un metru adâncime, după gheaţă, iar savanţii speră ca noile descoperiri să convingă Agenţia Spaţială Americană să ia în calcul şi aducerea mostrelor pe Pământ.
