Cum au schimbat clima populaţiile băştinaşe din America

de Carla Popa , 26 ianuarie 2016 - stire actualizata la ora 22:43, 26 ianuarie 2016
Cum au schimbat clima populaţiile băştinaşe din America

Reducerea populaţiei native din America în urma cuceririi europene nu a avut numai un mare impact cultural şi social, ci a lăsat şi urme în ceea ce priveşte clima şi atmosfera la scară globală, potrivit unui studiu al Universităţii Harvard publicat recent în revista "Proceedings of the National Academy of Science", relatează cotidianul spaniol ABC, citat de Agerpres

Unii cercetători susţin că bolile au afectat populaţia indigenă la scurt timp după primul contact cu europenii şi s-au extins cu o ferocitate atât de mare încât au lăsat urme semnificative asupra climei globale. Alţii argumentează totuşi că procesul a fost gradual şi s-a desfăşurat pe parcursul multor ani. 

Noul studiu al Universităţii Harvard, condus de Matt Liebmann, contrazice ambele teorii şi demonstrează printre altele că, în spaţiul care coincide astăzi cu partea de nord a statului New Mexico, bolile nu s-au propagat timp de aproape un secol după primul contact dintre europeni şi aborigenii americani. Când bolile au început să se extindă, efectele au fost devastatoare. 

"În sud-vest, primul contact dintre aborigeni şi europeni a avut loc în 1539. Noi am descoperit că bolile nu au început să se propage cu adevărat decât după 1620", a explicat Matt Liebmann într-un comunicat. "Am observat însă o depopulare foarte rapidă între 1620 şi 1680. Indicele mortalităţii era uimitor de înalt. În jur de 87% din populaţia nativă a decedat în această scurtă perioadă", a spus cercetătorul. 

Acest studiu a ajuns la concluzia că depopularea nu a avut numai un impact social sau cultural, ci a lăsat şi urme adânci supra climei şi atmosferei la scară globală. "Incendiile de pădure au luat o mare amploare în acea perioadă. Când oamenii trăiau în acele aşezări, aveau nevoie de lemne pentru acoperiş, pentru a găti şi pentru a se încălzi. În plus, amenajau terenul pentru creşterea vitelor, astfel că arborii nu creşteau în acele situri arheologice", a adăugat Matt Liebmann. "Dar pe măsură ce oamenii au început să dispară, pădurile au crescut din nou şi începem să vedem mai multe incendii de pădure", a precizat acesta. 

Potrivit cercetătorilor, această descoperire face legătura cu dezbaterile actuale privind intrarea lumii într-o nouă eră geologică, numită Antropocen şi marcată de impactul activităţii omului asupra climei la scară globală. Există o amplă dezbatere pentru a stabili dacă această nouă eră a început, dar unii oameni de ştiinţă au indicat anul 1610, când nivelurile globale de dioxid de carbon au scăzut foarte mult. 

"Una dintre teorii sugerează că din cauza faptului că aborigenii americani au fost eliminaţi în masă din mediul lor, mai ales în Amazonia, nu mai ardeau păduri pentru agricultură, astfel că pădurea a absorbit carbon pe măsură ce creştea din nou", a explicat Matt Liebmann. Acest argument se încadrează în ideea că "depopularea Americilor a fost atât de accentuată încât şi-a lăsat amprenta asupra atmosferei şi climei la scară globală", a precizat acesta. La acest studiu au participat, printre alţii, Joshua Farella şi Thomas Swetnam, de la University of Arizona, şi Christopher Roos, de la Southern Methodist University. 

Comentarii

  • Duica Radu

    30 ianuarie 2016 6:36

    Cautam colaboratori din toate localitatile tarii pentru o activitate simpla in timpul liber sau full-time la alegere,cu castiguri in timp scurt cateva luni.Cerintecalculator cu conexiune la internet,adresa de e-mail,seriozitate maxima.Materialul pregatitor sub forma unor lectii,este pus la dispozitie gratuit.Doritorii pot cere detalii la adresa de e-mailr.duicayahoo.com

    raspunde comentariului
anunturi mica publicitate
Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.