Concluzia este cuprinsă într-un studiu publicat de prestigioasa revistă „Nature“, realizat de o echipă internațională de cercetători științifici, care include doi clujeni.
Prestigioasa revistă Nature a publicat un studiu care atestă faptul că primii oameni moderni din Europa, descoperiți în Banat, au avut printre strămoși oameni de Neanderthal. În cadrul echipei care a realizat acest studiu se află și doi cercetători clujeni de la Institutul de Speologie ”Emil Racoviță”.
Potrivit biologului Oana Moldovan, analiza genetică a unui maxilar vechi de 40.000 de ani găsit în România arată că cei mai vechi oameni moderni (Homo sapiens) s-au încrucișat cu Neandertalienii atunci când au migrat în Europa. Aceasta este concluzia studiului la care au contribuit Oana Moldovan și Silviu Constantin.
Potrivit cercetătorilor clujeni, Neandertalienii au dispărut în urmă cu aproximativ 40.000 de ani, dar au contribuit în medie cu 1-3% la fondul genetic al oamenilor actuali. Studiul publicat în Nature de către echipa de cercetare formată din Qiaomei Fu, Mateja Hajdinjak, Oana Teodora Moldovan, Silviu Constantin, Swapan Mallick, Pontus Skoglund, Nick Patterson, Iosif Lazaridis, Birgit nichel, Bence Viola, Kay Prüfer, Matthias Meyer, Janet Kelso, David Reich și Svante Pääbo se bazează pe ADN-ul dintr-o mandibulă cu vârsta cuprinsă între 37.000 și 42.000 de ani din Peștera cu Oase din România.
Cercetătorii au descoperit că 6-9% din genomul acestui individ provine de la Neanderthalieni, mai mult decât la orice alt om al cărui ADN a fost secvenţiat până în prezent. ”Deoarece segmente mari din cromozomii acestui individ sunt de origine Neanderthaliană este sigur că un Neanderthalian a fost printre strămoșii săi, cu patru – șase generații înainte în arborele său genealogic. Acest lucru arată că primii oameni moderni care au venit în Europa s-au încrucişat cu Neanderthalienii”, spun membrii echipei de cercetare, prin intermediul unui comunicat de presă.
”Până în prezent, cercetătorii au crezut că oamenii moderni provenind din Africa s-au încrucişat cu Neandertalienii în Orientul Mijlociu acum 50.000-60.000 de ani, înainte de a se răspândi în Asia, Europa şi restul lumii. Cu toate acestea, datarea cu radiocarbon a oaselor aparţinând oamenilor moderni din situri din Europa sugerează că oamenii moderni fosili și Neandertalienii au trăit impreună în Europa aproximativ 5.000 de ani”, spun cercetătorii.
Un alt studiu, publicat de revista Nature anul trecut, propunea o cronologie nouă a omului de Neanderthal. Astfel, această specie ar fi apărut acum 250.000 de ani, acum 50.000 de ani domina Europa, iar acum 45.000 de ani a început să conviețuiască cu specia Homo sapiens. Acum 39.000 de ani, omul de Neanderthal a dispărut. Moștenirea sa genetică supraviețuiește în oamenii de azi, originari din Europa și din Asia. În genomul oamenilor originari din Africa nu se află ADN al omului de Neanderthal.
Cum au fost găsite osemintele din Peștera cu Oase
În anul 2002, un maxilar uman vechi de aproximativ 40.000 de ani a fost găsit de către speologii români în Peştera cu Oase din sud-vestul României, iar situl a fost ulterior studiat de o echipă internațională condusă de cercetători ai Institutului de Speologie „Emil Racoviță“ din Cluj. Cercetătorii de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evoluționară (Germania), Harvard Medical School (SUA) și Laboratorul de Evoluția Vertebratelor și Origine Umană din Beijing (China) au analizat ADN-ul din această fosilă, care este cea mai veche din Europa ce aparține oamenilor moderni (Homo sapiens). Ei estimează că 6-9% din genomului păstrat în os provine de la un strămoș Neanderthalian, inclusiv segmente excepțional de mari ale unor cromozomi. ”Estimând cât din lungimea ADN-ului moștenit de la un strămoș se scurtează cu fiecare generație, cercetătorii au stabilit că omul respectiv a avut un strămoș Neandertalian cu 4-6 generaţii înainte”, spun cercetătorii.
„ADN-ul din mandibulă implică faptul că oamenii moderni s-au amestecat cu Neandertalienii nu doar în Orientul Mijlociu, dar și în Europa“, spune Qiaomei Fu, unul dintre cercetătorii-cheie implicați în elaborarea studiului.
„Interesant este faptul că individul de la (Peștera cu) Oase nu pare să aibă descendenți direcți în Europa de astăzi“, a declarat David Reich de la Harvard Medical School, cel care a coordonat analizele genetice populaționale ale studiului. "Este posibil ca el să fi fost parte a unei migrații timpurii a oamenilor moderni în Europa, care au interacționat îndeaproape cu Neanderthalienii, dar în cele din urmă au dispărut“.
„Este un noroc neașteptat să poţi obține ADN de la o persoană care a fost atât de strâns legată de un Neanderthalian", comentează Svante Pääbo de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evoluționară, care a condus studiul. "Mi-a venit greu să cred când am văzut prima oară rezultatele", a adăugat el. "Sperăm că ADN-ul altor fosile umane care preced dispariția Neanderthalienilor va ajuta la reconstituirea în detaliu a interacţiunilor dintre aceştia și oamenii moderni", spune Mateja Hajdinjak, un alt cercetător cheie implicat în studiu.
"Când am început activitatea pe situl de la (Peștera cu) Oase, totul indica deja o descoperire excepțională" își amintește Oana Moldovan, cercetătorul român care a inițiat săpăturile sistematice din peșteră, în 2003. "Dar astfel de descoperiri necesită cercetări laborioase pentru a fi confirmate", adaugă Silviu Constantin, colegul ei care a lucrat la datarea sitului. "Am demonstrat anterior, prin datări cu seria uraniului, că este într-adevăr cel mai vechi om modern din Europa cunoscut până în prezent; acum acest studiu confirmă ipotezele noastre anterioare conform cărora persoana respectivă a avut un strămoș Neandertalian”, mai spun cercetătorii.
Osemintele primilor oameni din Europa au fost descoperite acum mai mult de un deceniu de către cercetătorii clujeni. Cu umor, aceștia au botezat primul om modern de pe continent cu numele de Ion, iar pe prima femeie cu numele de Maria. Ulterior, au fost găsite oseminte care provin de la un al treilea om modern, în aceeași peșteră. Dincolo de numele pentru public, în lumea științifică, cei trei indivizi au fost botezați cu numele Oase 1, Oase 2 și Oase 3.
