Un microsatelit francez, numit Microscope, va fi lansat de pe cosmodromul european Kuru, din Guyana franceză, cu un obiectiv ambiţios, dar pus la îndoială adesea: găsirea unor breşe în Teoria relativităţii generale elaborate de Albert Einstein în urmă cu un secol, scrie ”Huffington Post”, preluat de Agerpres. Misiunea Microscope a Centrului Naţional de Studii Spaţiale din Franţa (CNES), cu un cost estimat la 130 de milioane de euro, nu este la fel de sigură de succesul ei ca satelitul Agenţiei Spaţiale Europeana (ESA). Dar, dacă va reuşi, va revoluţiona fizica actuală.
Lansarea va avea loc cu ajutorul unei rachete Soyuz, vineri, la ora 21:02 GMT, odată cu un nou satelit, Sentinel-1B, din cadrul programului european Copernicus de monitorizare a Terrei. ESA va oferi imagini în direct pe pagina sa web începând de la ora 19.00 GMT până la 21.45 GMT.
Satelitul va testa în vid şi în spaţiu universalitatea căderii libere, cu o precizie de 100 de ori mai mare decât pe Pământ.
Observaţia că toate corpurile cad cu aceeaşi viteză, indiferent de greutatea lor, a fost făcută de Galileo Galilei (1564 -1642). Fenomenul a fost explicitat de Isaac Newton (1643-1727), în Teoria gravitaţiei. Iar trei secole mai târziu, Albert Einstein (1879 -1955) şi-a construit pe acest principiu Teoria relativităţii generale, în care a echivalat gravitaţia cu o deformare a structurii spaţiu-timp.
Acest principiu al echivalenţei a fost testat chiar şi pe Lună, în 1971, de astronautul american David Scott. Sosit pe acest corp ceresc la bordul capsulei Apollo 15, el a lăsat să cadă simultan o pană şi un ciocan şi a constatat că absenţa atmosferei terestre nu a avut niciun efect şi ambele obiecte au atins solul selenar în acelaşi timp.
Pe Terra, principiul echivalenţei a fost verificat cu o precizie de ordinul celei de-a 13-a zecimale. Iar cu satelitul Microscope se doreşte ca precizia să fie de ordinul celei de-a 15-a zecimale. ”Acesta este raportul dintre o muscă” minusculă şi un ”pod de 500.000 de tone”, a subliniat Oficiul Naţional de Studii şi Cercetări Aerospaţiale (ONERA), care a dezvoltat instrumentele ştiinţifice montate pe minisatelitul francez. În cosmos, căderea liberă a acestuia va fi mult mai puţin perturbată decât pe Pământ şi va dura mult mai mult. Cu o masă de 300 de kilograme, Microscope va fi plasat pe o orbită situată la o distanţă de 707 kilometri faţă de Terra.
”Dacă se va detecta o încălcare a principiului echivalenţei, va fi un moment foarte important în evoluţia fizicii”, a susţinut profesorul Thibault Damou de la Instutul de Înalte Studii Ştiinţifice din Franţa (IHES). ”Se va şti că teoria lui Einstein nu este o descriere completă a gravităţii, că există noi forţe care contribuie la aceasta. Ceea ce nu va însemna că teoria lui Einstein este complet greşită, ci doar că este un pic incompletă”, a continua el.
CNRS reaminteşte că Teoria relativităţii generale funcţionează perfect cu principiul gravităţii, dar nu şi cu celelalte trei forţe fundamentale ale fizicii (electromagnetică, nucleară puternică şi, respectiv, slabă).
”În cazul în care Microscope sesizează o încălcare a principiului echivalenţei, acest lucru ar întări teoria stringurilor (corzilor), potrivit căreia Universul are dimensiuni de spaţiu suplimentare”, a menţionat Thibault Damour . ”Acest lucru implică, de fapt, existenţa altor câmpuri decât cel gravitaţional, capabile să determine variaţii ale constantelor fizice în timp şi spaţiu, constante pe care astăzi nu ştim absolut deloc să le explicăm”.
