WWF România a realizat cea mai mare proiecție holografică din Europa pentru a reda date despre comportamentul exemplarelor din Munții Țarcului.
Vizitatorii centrului din Armeniș, unde între 2014 și 2015 WWF a eliberat 30 de zimbri, pot urmări informații despre comportamentul și impactul acestor mamifere de talie mare, aflate aproape de dispariție, asupra naturii prin intermediul unei proiecții holografice și a două instalații speciale, care primesc date colectate în mod continuu din teren de către stagiari.
Veniți din România și din străinătate, stagiarii lucrează la stația de cercetare din satul apropiat, Feneș, inaugurată weekendul trecut, iar din toamnă datele colectate de aici vor fi transpuse în timp real și pe o platformă online prin care oameni din întreaga lume vor putea astfel urmări activitatea zimbrilor și impactul lor în regiune, după cum a comunicat WWF România.
Astfel, cele trei instalații realizate de Modulab prelucrează datele științifice colectate pentru a le reda într-un format interactiv. Concret, prin intermediul proiecției holografice cei interesați pot vedea comportamentul zimbrului în mediul său natural și cum decurge o zi obișnuită din viața acestui animal. Celelalte două instalații conțin “un joc interactiv despre lanțuri trofice, care construiește o mai bună înțelegere a relației dintre animalele sălbatice și specii vegetale, insecte, păsări, amfibieni, și o instalație mecanică care arată impactul pozitiv al reintroducerii zimbrului asupra biodiversității și „cascadele trofice” pe care acesta le (re)declanșează”, după cum a anunțat WWF.
Reabilitat cu ajutorul a peste 50 de voluntari din toată țara, elevi din comunitate, zeci de localnici și designeri contemporani, centrul de vizitare mai cuprinde un spațiu de relaxare pe terasa ce odinioară era acoperită de beton, care acum este decorat cu plante reprezentative pentru Munții Țarcu, o pictură murală realizată de artistul Pisica Pătrată pe toți pereții exteriori ai clădirii, care reprezintă o interpretare creativă a arhitecturii zonei, în contextul natural și peisagistic din care acum face parte, din nou, și zimbrul; un nou mobilier realizat prin tehnici vechi de către arhitectul Ciprian Manda, în cadrul unui atelier de tâmplărie local, unde meșterii au prins din nou drag de îmbinările tip „coadă de rândunică”.
Stația de cercetare a fost amenajată tot cu voluntari din țară și din comunitate, cu materiale reciclate și naturale, în incinta vechiului cămin cultural din satul Fene.
WWF intenționează să creeze un nou nucleu de reintroducere a zimbrului în Munții Poiana Ruscă, în apropierea localității Denuș din județul Hunedoara, și un program național de reintroducere va fi realizat împreună cu Parcul Natural Vânători Neamț și specialiști din universități partenere din România.
Pericol
3.400 de exemplare în lume
Zimbrul e cel mai mare mamifer terestru din Europa. Odinioară era prezent pe tot continentul, cu excepţia unor zone din Spania, Italia şi nordul Scandinaviei. Acum însă este mai rar decât rinocerul negru, doar 3.403 exemplare rămânând în toată lumea în libertate sau semilibertate. România e una dintre cele 9 țări europene cu zimbri care trăiesc în sălbăticie.
