Se sugerează de mult timp că stresul poate declanșa atacuri de cord, dar până acum nimeni nu a fost capabil să descifreze mecanismele care susțin acest lucru. În ultimii ani a existat o cantitate tot mai mare de dovezi care sugerează că, printre altele, infecția poate, de asemenea, juca un rol. Într-un studiu publicat recent, oamenii de știință cred că au gasit dovezi care să susțină această idee.
Aceștia au descoperit că un hormon de stres poate provoca peliculele de bacterii care învăluie plăcile arteriale să se fragmenteze, eliberând placa, ceea ce poate duce la accidente vasculare cerebrale sau atacuri de cord.
Ateroscleroza este o boală care rezultă din acumularea de depozite de placă în pereții arterelor. Aceste plăci, care sunt realizate dintr-o combinație de substanțe grase, colesterol si calciu, pot restricționa fluxul de sânge și, prin urmare, pot duce la insuficiență cardiacă, atac de cord sau accident vascular cerebral.
Există mai multe dovezi care au dus la convingerea că bacteriile pot infecta aceste plăci atunci când crec în comunitățile dense cunoscute sub numele de biofilme, care sunt ținute împreună de diverse molecule secretate de microbi. În scopul de a testa aceasta teorie, o echipă de cercetători condusă de David Davies de la Universitatea Binghamton a examinat plăcile arteriale de la 15 pacienți. Ei au descoperit că toți au ieșit pozitiv pentru prezența genelor bacteriene și 5 dintre ei au fost infectați cu 10 sau mai multe specii diferite. De interes deosebit a fost faptul că 6 dintre ei aveau speciile cunoscute de formare a biofilmelor Pseudomonas aeruginosa.
Studiile de laborator anterioare efectuate de către același grup de cercetători au demonstrat că biofilmele P. aeruginosa se dispersează atunci când aceasta este expusă la fier liber. Fierul , în genere, se eliberează în sânge de celule ca răspuns la niveluri ridicate ale anumitor hormoni cum ar fi noradrenalina, hormonul stresului. Pentru a investiga posibilele legături, cercetătorii au crescut P. aeruginosa în artere artificiale până când s-au dezvoltat biofilmele. Ei au inundat apoi aceste artere cu noradrenalină și ca rezultat biofilmele s-au fragmentat.
Cercetătorii sugerează că nivelurile crescute de fier în sânge ca urmare a norepinefrinei ar putea cauza P. aeruginosa să secrete enzime care sunt capabile să determine dizolvarea matricei de polimer care ține biofilmul împreună. Acest lucru ar putea face ca placa, odată stabilă, să se rupă și să intre în fluxul sângelui, blocând arterele.
Deși cercetătorii recunosc că este nevoie de multe cercetări suplimentare, Davies susține că această cercetare "prezintă un potențial vinovat complet neașteptat".
În timp ce această cercetare este cu siguranță interesantă, unii experți avertizează: cantitatea de noradrenalină utilizată în experiment este mult mai mare decât nivelul care ar fi prezent în corpul uman. Cu toate acestea, ei acceptă, de asemenea, posibilitatea ca nivelurile pot fi mai mari în locul unde este placa.
Cercetătorii intenționează să îți continue munca experimentând pe șoareci și își mai doresc să poată investiga dacă arterele oamenilor sănătoși conțin bacterii cunoscute pentru formarea de biofilme.
