Astronauţii NASA care au participat la celebrele misiuni Apollo, care i-au dus pe primii oameni pe Lună în anii '60 – '70, sunt singurii oameni care au ieşit de sub scutul magnetic protector al Pământului, iar conform unui studiu publicat în ultimul număr al revistei Scientific Reports, expunerea la radiaţii cosmice le-ar fi afectat puternic inima şi sistemul vascular, informează SPACE.com.
În cadrul studiului a fost comparată starea sănătăţii cardiovasculare a astronauţilor care au ieşit de sub protecţia împotriva radiaţiilor asigurată de magnetosfera terestră cu starea astronauţilor care nu au ieşit niciodată în spaţiu şi a celor care au îndeplinit doar misiuni pe orbită, fără a părăsi magnetosfera protectoare. Oamenii de ştiinţă au observat că astronauţii din misiunile Apollo s-au confruntat cu un risc cardiovascular de aproximativ 5 ori mai ridicat decât ceilalţi. Apoi, în cadrul unor experimente derulate pe şoareci expuşi la radiaţii, cercetătorii au identificat un efect pe termen lung pe care radiaţiile îl au asupra sănătăţii cardiovasculare.
Agerpres transmite că Staţia Spaţială Internaţională va fi abandonată în 2024, iar marile puteri spaţiale, alături de companii private precum SpaceX, îşi vor îndrepta ambiţiile spre Lună şi Marte, conform lui Michael Delp, cercetător la Universitatea de Stat din Florida şi coordonatorul noului studiu. Misiunile în adâncul spaţiului cosmic, dincolo de scutul protector oferit de magnetosfera terestră, ridică problema expunerii echipajelor la radiaţii cosmice.
"Doar cei 24 de astronauţi din misiunile Apollo care au ajuns la Lună au fost cu adevărat expuşi la radiaţii cosmice, pentru că toţi ceilalţi, astronauţi şi cosmonauţi deopotrivă, care au participat la misiuni pe orbita terestră, nu au ieşit de sub protecţia magnetosferei", a explicat Delp, adăugând că acesta este primul studiu în care sunt comparate diferite categorii de astronauţi şi nu astronauţii cu oamenii normali.
Subiecţii care au format grupul de control al acestui studiu sunt astronauţi care urmau să facă parte din misiunile Apollo, Gemini sau din misiuni ale navetelor spaţiale americane şi care, din diferite motive, nu au mai ajuns în spaţiu. Astfel, studiul a fost desfăşurat pe 7 astronauţi care au participat la misiunile Apollo, pe 35 de astronauţi care au participat la misiuni pe orbita terestră şi respectiv pe 35 de astronauţi care nu au zburat niciodată în spaţiu. Concluzia studiului a fost că proporţia deceselor din cauze cardiologice este echivalentă în cazul astronauţilor care nu au zburat şi a celor care au rămas pe orbita terestră. În cazul astronauţilor din programul Apollo s-a înregistrat un risc de deces din cauze cardiovasculare de 4 până la 5 ori mai mare decât în cazul celorlalţi astronauţi (trei dintre cei şapte astronauţi din programul Apollo ale căror dosare medicale au fost analizate în cadrul acestui studiu au murit de boli cardiovasculare).
Cercetătorii au testat şi modul în care şoarecii rezistă expunerii la niveluri similare de radiaţii precum se înregistrează în spaţiul interplanetar, dar şi la imponderabilitate. Şoarecii expuşi fie la radiaţii, fie la imponderabilitate au prezentat leziuni la nivelul arterelor şi venelor, leziuni care pot duce la infarct sau la atac cerebral. Şoarecii expuşi la ambii factori au prezentat leziuni şi mai grave. La o perioadă de şase până la şapte luni după aceste experimente, perioadă echivalentă cu 20 de ani de viaţă umană, doar şoarecii care au fost expuşi la radiaţii înregistrau încă leziuni la nivelul vaselor de sânge.
În continuare, cercetătorii coordonaţi de Michael Delp vor încerca să determine care este cantitatea minimă de radiaţii cosmice care are efecte negative asupra sănătăţii astronauţilor, vor analiza mecanismul prin care radiaţiile afectează organismul uman şi vor începe să caute metode prin care să reducă impactul negativ al acestora. De asemenea, MIchael Delp va colabora cu Centrul Spaţial Johnson pentru a studia mai bine istoria medicală a astronauţilor din programul Apollo.
"Mulţi oameni de ştiinţă credeau că este nevoie de ani de expunere la radiaţii cosmice până când acestea vor începe să-şi facă simţite efectele negative, iar acest studiu demonstrează că până şi două săptămâni de expunere sunt suficiente pentru acest lucru. Este un prim pas privind studiul modului în care misiunile în spaţiul interplanetar pot afecta sănătatea astronauţilor", a mai precizat Michael Delp.
