daca stari de spirit ca fericirea sau tristetea contribuie la starea de sanatate a oamenilor confruntati cu probleme care nu sufera amanare, cum ar fi asigurarea hranei sau a unui adapost. Acum, cunoastem raspunsul” – spune Sarah Pressman, conferentiar la catedra de psihologie a Universitatii Kansas si, in acelasi timp, cercetator principal la Institutul Gallup.

Concluzia mentionata de omul de stiinta american este bazata pe date  furnizate de Gallup, obtinute in urma realizarii unui sondaj in randul a peste 140 de mii de adulti din 140 de tari. Esantionul este reprezentativ pentru 95 la suta din populatia Globului.

Subiectii au raportat stari de spirit ca fericirea, bucuria, ingrijorarea si tristetea. Aceleasi persoane au consemnat si problemele de sanatate cu care se confrunta, de exemplu, dureri sau stari de oboseala – dar au raspuns si la intrebarile din chestionar referitoare la masura in care au acces la hrana, adapost si siguranta personala.

Sarah Pressman afirma ca analiza datelor astfel obtinute confirma fara niciun dubiu ca starile emotionale pozitive sunt legate de o stare de sanatate mai buna, chiar si in cazul acelor semeni ai nostri care nu prea au ce manca si sunt nevoiti sa doarma sub cerul liber sau in conditii de locuit improprii. Desigur, s-a dovedit valabila si reciproca: starile emotionale negative sunt un indicator de nadejde al unei stari de sanatate care lasa de dorit.

Concluzia cea mai interesanta a fost insa aceea ca relatia dintre starea emotionala si sanatatea corpului s-a dovedit a fi mai stransa decat relatia dintre starea de sanatate si satisfacerea nevoilor esentiale ale omului, de exemplu hrana suficienta. Chiar si oamenilor care nu prea au ce pune pe masa si locuiesc in conditii precare, starile emotionale pozitive le imbunatatesc starea de sanatate. Mai mult chiar, acest fenomen se manifesta cel mai puternic in cele mai sarace dintre tarile incluse in sondajul Gallup.