3.7 C
București
marți, 19 martie 2024
AcasăSpecialCe alimentație ți se potrivește

Ce alimentație ți se potrivește

 

Curentul acesta oarecum nou, legat de alimentația sănătoasă, care este dezbătut amplu în numeroase articole și cărți, naște adevărate bătălii și controverse. Oamenii s-au scindat între opinii pro sau contra în legătură cu alimentele care sunt „benefice“ sau „nocive“.

Aceste dezbateri legate de ce trebuie să mâncăm sunt de înțeles, având în vedere apariția obezității și a bolilor legate de acest fenomen, care este din ce în ce mai răspândit în lume. Controversele nasc în oameni îngrijorare și anxietăți sau chiar fobii alimentare, mai ales dacă își extrag informații de la cei care nu sunt specializați. Ni se oferă o paletă largă de a alege (e un lucru bun până la urmă!), însă contradicțiile se perpetuează având în vedere caracterul lor generalizat, și nu particularizat. Asta înseamnă că ce este pe gustul meu nu e și pe gustul tău, ce îmi face mie bine nu îți face și ție bine. Cineva care trăiește în zone reci are alte nevoi (mai multe lipide, să zicem, pentru aportul de ”căldură” pe care îl aduc la nivelul organismului) față de cineva care trăiește în zonele calde. Altceva ne trebuie iarna, altceva vara. Una îi trebuie copilului, alta adultului, alta bătrânului pentru că nivelul de efort este diferit, fiecare consumă altfel energia. Una e sportivul, alta e sedentarul. La fel, femeia are alte nevoi dictate de organism și mănâncă în funcție de perioadele menstruale ori de graviditate, alta e ce-i trebuie bărbatului. Una consumă bolnavul față de un om sănătos.

Propriul adevăr alimentar

Dincolo de acest curent care împarte lumea în cei care mănâncă sănătos și cei care mănâncă nesănătos, există și o serie de ”subcurente” în care omnivorii sunt versus vegetarieni, vegetarienii vs vegani. Vegetarienii sunt și ei împărțiți, unii mănâncă, pe lângă produsele vegetale, și pe cele provenind de la animale: ouă, lactate și brânzeturi, iar alții adaugă în alimentația lor și pește. Veganii (care mănâncă doar produse vegetale) sunt unii care preferă să combine mâncarea preparată cu cea crudă, iar alții o consumă doar crudă (raw vegani). Fiecare dintre ei își susține propriul adevăr în funcție de nevoile și de valorile personale.

Să recunoaștem însă că oamenii sunt omnivori, consumă produse de origine vegetală și animală, ceea ce constituie o singularitate în regnul animal, compus în cea mai mare parte din specii erbivore sau carnivore stricte, cu excepția șobolanului și a porcului, care sunt, de asemenea, omnivori. Faptul de a mânca de toate i-a permis speciei omenești să se deplaseze, să se adapteze mediilor diferite, putând alege dintr-o infinită varietate. Omul nu-și poate extrage dintr-un singur tip de alimentație toți nutrienții de care are nevoie. Îi trebuie un minim de diversitate, de la cereale și fructe pentru aportul de glucide la carne sau leguminoase pentru proteine, produse grase sau uleiuri pentru lipide și vegetale pentru vitamine și minerale.

Componenta culturală a alimentației

Alimentația ține de cultura în care trăim, de obiceiurile fiecărui popor în parte. Începând de aici, fiecare alege în funcție de considerațiile dietetice, filosofice, etice, religioase. Principiile celor care au ales să fie vegani se întemeiază pe un anume dezgust față de produsele animale, dar și pe respectul față de viața animalelor și față de natură. Carnea de porc face obiectul a numeroase interdicții la evrei și musulmani și la fel carnea de vacă la indieni. Chinezii, în schimb, consumă ”tot ce mișcă”. Ceea ce pe unii îi poate oripila, pentru alții poate fi o plăcere a simțurilor. 

Însă, dacă unele dintre obiceiuri rămân neschimbate, într-o lume în care s-au făcut și se fac tot timpul schimburi, apar intervenții din alte culturi. Pregătim sau consumăm feluri de mâncare precum pizza și pastele de la italieni, ori gulașuri de la unguri, baclavale, kebaburi, șaorme, falafeluri de la turci și arabi, burgeri de la americani, folosim rețete de la greci, indieni, chinezi, japonezi etc. Odată asimilate, le preluăm ca atare sau le combinăm punând amprenta culturală specifică zonei în care am crescut. Unii se vor împotrivi noului, rămânând ”tradiționali”, iar alții, sub impulsul curiozității, vor integra foarte ușor alte tipuri de mâncare. Gastronomia este flexibilă și, odată cu trecerea timpului, se ”pierde” ce aparține unui popor și ce nu. ”Uităm” sau nu știm că multe dintre alimentele pe care le considerăm ca fiind ”de-ale noastre” au fost aduse de sute de ani de pe meleaguri îndepărtate. În afară de morcov, majoritatea celor consumate astăzi pe continentul european vin din alte zone: fasolea păstăi, roșia, porumbul, ardeiul iute, dovlecelul și avocado vin din America; usturoiul și ceapa – din Asia, vânăta și năutul – din India. Acestea au îmbunătățit și au variat meniul oamenilor. Corpul se adaptează, face față noutății, altfel, în general, omenirea nu ar fi ajuns în acest stadiu de dezvoltare.

Orice extremă naște o altă extremă

Odată cu valul alimentației total nesănătoase (de care aminteam la început), ieftină și fără nimic nutritiv în ea, promovată în special de Occident, unde obezitatea face victime, s-a născut curentul extrem: ortorexia (dependența cuiva de a mânca numai ce e sănătos). Această tulburare alimentară îi transformă pe oameni în a fi atât de atenți la ce consumă încât fenomenul devine o obsesie. Să alegi numai alimente bio, organice, să calculezi mereu cât mănânci, ce valori nutritive au alimentele, să planifici cu zile în avans meniurile, să mănânci la ore fixe, să fii permanent atent la ce combini, să mănânci pe culori sau doar fructe din regiunea în care te-ai născut, toate acestea sunt lucruri care pot afecta viața socială, pot compromite relațiile și activitățile pentru a consuma doar alimente pure, mâncatul în oraș devenind o reală problemă.  Încetul cu încetul se simt izolați, devenind depresivi sau cu tulburări obsesiv-compulsive. Regulile alimentației sănătoase îi fac să devină perfecționiști, să manifeste stări de vinovăție, teamă sau dezgust față de ei înșiși atunci când are loc abaterea de la regim. Ori își cresc stima de sine, atunci când au sentimentul că dețin controlul respectând întocmai planul alimentar. Obiectivul nu este pierderea în greutate, ci neabaterea de la dietă.

Știm și suntem cu toții de acord că a consuma alimente procesate, fast-food, zahăr, făină, sare în exces, dar și obsesia doar pentru alimentele sănătoase ne pot aduce daune grave sănătății. Este importantă calitatea alimentelor, însă diferența dintre boală și sănătate o face cantitatea. Ce e prea mult strică, la fel ce e prea puțin. Tot ce trece peste granițe devine nociv. Îmi permit să-l parafrazez pe filosoful grec Protagoras spunând că ”măsura tuturor lucrurilor este a face totul cu măsură”.

Și mai trebuie să ținem cont de faptul că proveniența bolilor nu este doar de ordin alimentar. Sunt o mulțime de alți factori care stau la baza apariției lor: predispoziția genetică a fiecăruia, mediul și cultura în care trăim, dacă fumăm sau consumăm alcool, factori psihici și emoționali.

Este bine să ne extragem informațiile din surse sigure și atunci când întâmpinăm probleme, care întotdeauna sunt de ordin personal, să apelăm la oameni specializați, care ne pot îndruma și ajuta să ne cunoaștem mai bine, unde ne putem exprima ca individualități distincte de ceilalți. 

 

Monica Micleușanu este consilier nutriționist, masterand în Psihanaliză

Cele mai citite

De la Forumul Economic Mondial,  la Forumul Economic de la Saint Petersburg

Pe harta Europei există două orașe, unul de 11.000 de locuitori și altul de 5,6 milioane, care au ceva în comun: găzduiesc cele mai...

ICCJ discută contestația asupra deciziei BEC privind Dreapta Unită

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) discută, în ziua de 19 martie 2024, contestația asupra deciziei prin care Biroul Electoral Central (BEC) a...

Recital de goluri la Arad! UTA și FC Voluntari au făcut spectacol în prima etapă a play-out-ului

UTA Arad a învins-o pe FC Voluntari cu scorul de 4-3, pe teren propriu, luni seară, în prima etapă a play-out-ului Ligii 1. UTA...
Ultima oră
Pe aceeași temă